Editorial - De ce este Micherechiul unic în ţară?

Nu vă speriaţi, nu o să scriu despre minunatele dansuri populare româneşti sau despre sutele de hectare de sere cu legume, dar nici că Micherechiul ar fi buricul pământului. De câteva luni, acest sat românesc din Ungaria, lipit de graniţa cu România, s-a remarcat pe plan naţional cu un alt lucru interesant: este singura localitate cu populaţie românească, care are un Consiliu Local Românesc. Ce înseamnă asta? La Micherechi, consiliul local al deputaţilor, care în Ungaria se numeşte autoguvernare (önkormányzat), s-a transformat în Consiliu Local Românesc, deoarece toţi deputaţii, fără excepţie, inclusiv primarul, sunt români, au candidat la alegeri ca români, în numele unei organizaţii româneşti. Dar numai asta nu ar fi fost suficient, deoarece condiţia cerută de lege a fost dublă: nu doar consilierii trebuie să fie români, dar şi minimum jumătate din populaţia cu drept de vot al comunei. Deoarece Micherechiul a întrunit toate aceste condiţii obligatorii, acum are un Consiliu Local Românesc, unicul în Ungaria.

Acest tip de „autoguvernare transformată în autoguvernare de naţionalitate pe localitate” a fost reintrodus în ultima variantă a Legii Naţionalităţilor din 2011, scoasă pe vremea guvernării socialiste şi readusă de guvernul Fidesz. Micherechenii au reacţionat prompt la aceste noutăţi: deoarece şi rezultatele recensământului au arătat că sunt localitatea cu cei mai mulţi români în Ungaria (1637 persoane), la înregistrările pentru alegerile locale din anul trecut s-au înscris pe listele româneşti mult peste jumătatea localnicilor, iar din cei 1808 de cetăţeni cu drept de vot 76% au sprijinit fosta/actuala conducere. Noul Consiliu Local Românesc, unic în felul lui în Ungaria, are acum, pe tot dreptul, şi pretenţii faţă de statul maghiar: vrea să preia în administrare proprie şcoala generală, pentru a fi gazdă bună şi pentru a întări elementul românesc în această instituţie. Aşa spun ei. Însă, dintr-odată, şcoala a devenit ca o fată mare, are mai mulţi peţitori. Ministrul Resurselor Umane este cel care are dreptul de a decide, până la sfârşitul lunii mai, cine va fi o gazdă mai bună a şcolii: Consiliul Local Românesc din Micherechi sau Autoguvernarea pe Ţară a Românilor din Ungaria. Până atunci se duc lupte aprigi pentru dreptul la administrare.

Cazul Micherechiului este unic la români, dar este extrem de rar întâlnit şi la alte naţionalităţi. În afară de români, numai la nemţi mai există o singură localitate care are „autoguvernare transformată”, aceasta fiind în sătuleţul Rátka, din nordul Ungariei, nu departe de Mişcolţ. Un sat mai mic decât Micherechiul, cu doar 952 de locuitori, din care peste jumătate s-au înscris la alegeri în registrul german, astfel că şi-au putut şi ei constitui Consiliul Local German. Ambele „autoguvernări transformate” încearcă să-şi exercite drepturile asigurate prin Legea pentru Naţionalităţi, însă se lovesc de greutăţi neprevăzute: legislatorii au uitat să armonizeze şi celelalte legi în aşa fel, ca aceste consilii locale ale naţionalităţilor să aibă toate acele drepturi pe care le au consiliile locale ungureşti. O vorbă înţeleaptă spune că atâtea drepturi ai, pentru câte te lupţi. În această luptă s-au avântat acum consilierii din Micherechi, care sunt convinşi că ei vor fi cei mai buni administratori ai şcolii din satul lor.

Cazul Micherechiului ar putea fi folosit nu doar pentru binele comunităţii locale, ci al întregii comunităţi româneşti din Ungaria, acest sat fiind (re)cunoscut ca o pepinieră a intelectualităţii româneşti din ţară. De ce nu se bucură AŢRU de asta? Pentru că uită, iar şi iar, că politica minoritară nu se face cu pumnul, ci cu mintea. Iar şcoala nu este o jucărie, ci garantul viitorului nostru.

Eva Şimon