Vizită ministerială în Ungaria - Bogdan Aurescu: Vrem o relaţie bilaterală „pragmatică, stabilă şi eficientă”
![]() |
Zâmbete da, semnătură ba |
Era joi spre
seară. 7 mai. Forfotă în Curţile Gojdu din Budapesta. Numai într-o singură
clădire lăturalnică, cea de pe strada Holló numărul 8, s-a aşternut liniştea.
Liniştea aşteptării. Opt reprezentanţi ai comunităţii româneşti din Ungaria
l-au aşteptat pe ministrul afacerilor externe al României pentru a le aduce
veşti bune, după întâlnirea cu oficialităţile ungare. Bogdan Aurescu a sosit cam îngândurat, cu sentimente mixte,
mulţumit doar pe jumătate. Cu toate că experţii români şi unguri s-au înţeles
în multe puncte, Protocolul Comitetului mixt privind minorităţile din cele două
ţări nu s-a semnat nici de această dată. Semnarea acestuia se tărăgănează încă
din anul 2011. Totuşi, ministrul român a venit şi cu câteva veşti bune…
Vizita de lucru din ziua de 7 mai 2015 a ministrului de
externe Bogdan Aurescu la Budapesta a cuprins ca punct distinct o întâlnire cu
câţiva membri ai comunităţii româneşti din Ungaria. Această întrevedere s-a
desfăşurat într-un loc simbolic pentru toţi românii, la Capela ortodoxă română
aflată în Curţile Gojdu din Budapesta. La întâlnire au participat conducători ai
instituțiilor şi organizaţiilor reprezentative ale românilor din Ungaria: PS Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe
Române din Ungaria, pr. Marius Maghiaru,
protopop de Budapesta și președinte al Uniunii Culturale a Românilor din
Ungaria (UCRU), Margareta Tat, primarul
comunei Micherechi, dr. Maria Berényi,
director al Institutului de Cercetări a Românilor din Ungaria, Eva Iova-Șimon, director al săptămânalului
„Foaia românească”, Tiberiu Boca, redactor
pentru emisiunile în limba română, de radio și televiziune, de la studioul din
Seghedin, pr. David Pop, conducătorul
Așezământului Monahal Românesc „Sfântul Ioan Botezătorul” din Capela din
Budapesta şi Gabriela Elekeș, președintele
Asociației Femeilor Ortodoxe Române din Budapesta.
Spuneţi-ne, ce vă
doare…
Bogdan Aurescu s-a întâlnit de mai multe ori cu membrii
comunităţii româneşti din Ungaria, dar acum pentru prima dată în calitate de ministru
al afacerilor externe. Acesta i-a asigurat de întregul sprijin al autorităţilor de la Bucureşti pentru
păstrarea şi promovarea identităţii lor etnice, lingvistice, culturale şi
religioase.
Ministrul Bogdan Aurescu a promis sprijin pentru românii din Ungaria sub portretul lui Emanuil Gojdu, în Capela ortodoxă română din Budapesta |
„În calitate
de fost co-preşedinte al Comitetului de specialitate româno-ungar de colaborare
în problemele minorităţilor naţionale ştiu cât de important este să menţineţi
un dialog permanent cu autorităţile române. Vă încurajez să ne sesizaţi în
continuare situaţiile problematice cu care vă confruntaţi. Numai astfel vom fi
în măsura ca, împreună cu autorităţile ungare, să identificăm cele mai bune
soluţii la problemele pe care le întâmpinaţi”, a spus şeful diplomaţiei române
la Budapesta, citat într-un comunicat al MAE.
Cu acest prilej,
Bogdan Aurescu a evidenţiat că situaţia comunităţii româneşti din Ungaria a
constituit un important subiect de discuţie cu autorităţile din Budapesta,
partea română pledând pentru asigurarea la un standard adecvat al educaţiei în
limba română la toate nivelurile de învăţământ, finanţarea adecvată şi
predictibilă a presei de limba română, a serviciului religios şi a
activităţilor de cercetare şi culturale, precum şi asigurarea participării
reale a reprezentanţilor minorităţii la viaţa publică. Totodată, ministrul a
solicitat eliminarea fenomenului de etnobiznis, care afectează în mod negativ
păstrarea identităţii etnice a comunităţii româneşti din Ungaria.
Tratativele continuă
Înainte de a
da cuvântul reprezentanţilor comunităţii româneşti, ministrul Bogdan Aurescu și
doamna Alina Orosan, secretarul
Comitetului bilateral pentru partea română au prezentat stadiul discuţiilor cu
partea ungară în ceea ce priveşte finalizarea Protocolului celei de-a opta
sesiuni a Comitetului de specialitate româno-ungar de colaborare în problemele
minorităţilor naţionale, ale cărui negocieri au fost lansate încă din anul
2011. Au arătat că, la insistenţele părţii române, pe parcursul acestui început
de an au avut loc mai multe reuniuni ale Comitetului, atât la nivel de experţi,
cât şi la nivel de co-preşedinţi, care au permis înregistrarea de progrese pe
marginea negocierii acestui document. Cu toate eforturile constante depuse în
această perioadă şi deschiderea de care a dat dovadă partea română, nu s-a
ajuns încă la finalizarea actualului Protocol, dar s-a convenit cu ministrul
ungar al afacerilor externe şi comerţului exterior, Szijjártó Péter, continuarea negocierilor în cursul zilei de luni,
11 mai, la București. Ministrul Aurescu a declarat că, la propunerile lui,
partea maghiară a fost de acord să se reia şi discuţiile pentru soluţionarea
dosarului moştenirii Gojdu.
Dialog sincer şi deschis
Ministrul
român a venit la Budapesta îngrijorat fiind de situaţia actuală a românilor din
Ungaria „a căror identitate culturală este amenințată,
motiv pentru care tergiversarea lucrărilor Comitetului poate avea consecințe
grave asupra lor”, a spus într-un interviu Agerpres cu o zi înaintea vizitei.
Tocmai din acest
motiv, Bogdan Aurescu a dorit să aibă o întâlnire şi cu reprezentanţii acelor
instituţii şi organizaţii româneşti, care pot contribui la întărirea
identităţii culturale dar se confruntă cu dificultăţi. La discuţiile sincere şi
deschise cu ministrul, lipsite în totalitate de superficialităţile din
perioadele anterioare, reprezentanţii românilor au cerut: sprijin financiar
corespunzător pentru funcţionarea Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria,
continuarea finanţărilor pentru lucrările de renovare de la Capela Gojdu,
susţinerea cauzei şcolii generale româneşti din Micherechi pentru ca aceasta să
fie administrată de Consiliul Local Românesc din Micherechi, sprijin financiar
pentru Institutul de Cercetări al Românilor din Ungaria, Uniunea Culturală a
Românilor din Ungaria şi pentru presa în limba română, săptămânalul „Foaia
românească” şi redacţia românească tv-radio de la Seghedin.
Relaţii fără emoţii şi tensiuni
La întâlnirile cu
oficialităţile de la Budapesta, ministrul Aurescu a îndemnat la evitarea oricărei
„abordări emoţionale” în dialogul dintre cele două ţări, în favoarea unei relaţii
bilaterale „pragmatică, stabilă şi eficientă”.
Trebuie eliminate „abordările de tip unilateral”,
crede ministrul român, care a solicitat omologului său maghiar o „abordare consensuală a problemelor”, ca fiind singura
modalitate care permite „evitarea oricăror tensiuni
artificiale create prin recurgerea la alte canale decât cele diplomatice,
inclusiv mass-media”.
Ministrul ungar, Szijjartó Péter, s-a arătat şi el la
rândul lui îngrijorat de ineficienţa din ultimul timp al relaţiilor
româno-maghiare: „Nu trebuie să ne ascundem după
deget, trebuie să recunoaştem că există probleme chiar dificile în relaţiile
bilaterale. Dacă continuăm să avem dezbateri ţipând unul la altul, având tot
felul de fraze (…) în faţa publicului, nu cred că este o soluţie bună. (…)
Putem să facem o listă chiar lungă cu tot felul de probleme, tensiuni,
conflicte, dar ar fi foarte indicat să negociem aceste lucruri, să ne aşezăm la
masa tratativelor şi (…) să ajungem la un consens pentru toată lista de
probleme”, a spus ministrul ungar, citat de Agerpres.
Ungaria este al treilea partener comercial al României,
în anul 2014 valoarea schimburilor economice fiind de 7,3 miliarde de euro. La
întâlnirea de la Budapesta, cei doi miniştri de externe au mai vorbit despre: finalizarea
Programului de cooperare transfrontalieră România–Ungaria 2014–2020 (partea
română l-a aprobat deja); progresele în ceea ce priveşte interconectarea şi
darea în folosinţă a autostrăzii A1-M43 Nădlac–Arad (RO) –
Szeged-Makó-Csanádpalota (H) în cursul lunii iulie 2015; au semnat Acordul
între Guvernul României şi Guvernul Ungariei privind interconectarea la
frontiera de stat româno-ungară a unei infrastructuri transfrontaliere de reţea
optică; ministrul ungar a calificat drept „inacceptabil” faptul că nu există o
legătură între autostrăzile A1 şi M43, din România şi Ungaria, dar a precizat
că în luna iulie această legătură va fi realizată.
La rândul său,
ministrul Szijjártó Péter a mulţumit ministrului român pentru vizita la
Budapesta, evaluând-o ca fiind un moment foarte important pentru aprofundarea
relaţiilor bilaterale. Şeful diplomaţiei ungare şi-a exprimat angajamentul
pentru rezolvarea oricăror problematici de pe agenda bilaterală în termeni
civilizaţi, pragmatici şi corecţi şi în conformitate cu normele europene.
E. Şimon
Acest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.
RăspundețiȘtergere