Pelerinajul budapestanilor la mănăstirile Banatului

Între 5-9 iunie, un mic grup de credincioşi de la Parohia Ortodoxă Română din Budapesta, cu conducerea părintelui paroh Marius Maghiaru şi cu binecuvântarea Prea Sfinţitului Episcop Siluan, cu contribuţia financiară a Autoguvernării Române din sectorul VII – Budapesta, a efectuat un pelerinaj la mănăstirile din Banat şi din judeţul Mehedinţi. Traseul pelerinajului a fost compus de credincioasa Şerbana Kiss-Meiroşu. Plecând din Jula şi având o scurtă oprire în centrul Aradului, prima mănăstire vizitată a fost cea a Hodoş-Bodrogului. Aici pelerinii budapestani au vizitat biserica mănăstirii construită în a doua jumătate a secolului al XVI-lea şi colecţia bogată de artă bisericească a muzeului.
De la Hodoş-Bodrog ne-am îndreptat spre Mănăstirea Timişeni de lângă comuna Şag, care a fost ctitorită de mitropolitul Vasile Lăzărescu (1894–1969) al Banatului, în anul 1944. După vizitarea acestei mănăstiri locuite de maici, ţinţa următoare a drumului nostru a fost Mănăstirea Călugăra, care se află la o distanţă de 12 km de Oraviţa (jud. Caraş-Severin), lângă satul Ciclova Montană. Mica mănăstire de călugări, ctitorită în 1859, „în inima unor codri seculari” (Visarion Joantă), este locul mai multor vindecări minunate şi inexplicabile din punct de vedere medical. Către icoana făcătoare de minuni a mănăstirii, care ar fi o copie a icoanei Maicii Domnului „Prodromiţa”, şi azi se roagă mulţi credincioşi cu nădejdea vindecării de bolile lor grave. Ultimul loc sfânt, vizitat în prima zi a pelerinajului, a fost ctitoria medicului Pavel Chirilă (în anul 1994), Mănăstirea Nera, locuită de vreo 80 de maici, care este renumită şi de produsele lor naturiste pentru tratarea unor afecţiuni trupeşti. Mănăstirea, care are şi ateliere de pictură, de litografie şi de sculptură de lemn, se află lângă comuna Sasca Montană.

În a doua zi am plecat spre cascada Bigăr, de unde am ajuns prin Băile Herculane la Orşova. După un scurt popas în oraş, continuam drumul spre Porţile de Fier, am trecut lângă locul fostei insule dunărene, Ada-Kaleh, ca să ne oprim pentru un prânz minunat pe malul Dunării, la un restaurant sârbesc. Apoi am ajuns la Mănăstirea Vodiţa, ctitorită între 1370–1372 de Sf. Nicodim de la Tismana, pe cheltuiala voivodului Vladislav (Vlaicu Vodă). Continuam drumul nostru pe malul Dunării şi am ajuns la Mănăstirea Mraconia din apropierea Cazanelor Dunării. Ctitorită probabil în 1453, aşezată pe malul Dunării, este vizitată de mulţi turişti şi credincioşi atraşi de frumuseţile naturale ale acestei zone. Seara am ajuns la Mănăstirea Sf. Ana din Orşova, unde am fost cazaţi pentru două nopţi.

Duminică dimineaţă am plecat spre spre Drobeta-Turnu Severin, unde am participat la Sf. Liturghie în catedrala oraşului. Ne-am plimbat în oraşul frumos aranjat şi îngrijit de pe malul Dunării, apoi am plecat spre Mănăstirea Topolniţa, ctitoria boierilor Craioveşti şi ridicată tot de Sf. Nicodim de la Tismana. Popasul următor l-am avut la Mănăstirea Strehaia, constituită în curtea domnească a lui Matei Basarab, ridicată spre mijlocul secolului al XVII-lea, și își are originile în curtea boierilor Craiovești. Biserica mănăstirii este singara din țară, care are altarul spre sub, fără ca să știm sigur motivul exact. De aici am plecat spre Baia de Aramă, la Mănăstirea Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil. Biserica mănăstirii de călugărițe, care funcționează din anul 1704, păstrează integral pictura originală. Ultima țintă a acestei zile a fost Podul lui Dumnezeu de la Ponoarele, numit și Podul Uriașilor, care este cel mai mare pod natural al țării și al doilea ca mărime din Europa. După ce am admirat această frumusețe naturală unică, am pornit înapoi spre Orșova, la mănăstirea ctitorită de ziaristul renumit al perioadei interbelice, Pamfil Șeicaru (1894–1980).

Ultima zi a pelerinajului am început-o la Mraconia, unde am făcut cu şalupă o plimbare pe Dunăre, trecând prin Cazanele Dunării, având o oprire la Peştera Veterani, care a servit pentru mai multe secole ca punct strategic militar pe malul Dunării. De aici am plecat spre acasă, spre Budapesta, un alt oraş vestit construit pe cele două maluri ale Dunării.

Marius Maghiaru