10 sept. 2015

Cugetări despre limba română cu ocazia Zilei Limbii Române

• La români limba este parcă mai aproape de dinţi decât la alţii.
• Ne-am ţinut veşnic de Limba Română într-un deşert aprins în care singura umbră era umbra ecoului.
• Inşii care luptă împotriva limbii lor trebuie îngropaţi, când mor, în locuri cât mai ferite şi cât mai adânci, ca pe cei seceraţi de ciumă.
• Vieţuiesc în limba mea, acţionez în limba mea; de la un cuvânt până la altul se întâmplă toate minunile Universului în limba mea.
• Câtă limbă română a rămas în Basarabia, ar putea s-o înveţe şi rusul. Fac parte din elită prin faptul că vorbesc, gândesc şi simt româneşte.
• Toate zilele mele izvorăsc şi se înalţă din adâncul şi din puterea Limbii Materne.
• Un scriitor nu poate învia decât în limba în care a murit.
• Din mila, din dragostea şi dărnicia Limbii Române am răsărit ca poet. Limba Română este destinul meu agitat. Poate că şi osteneala mea este o parte din norocul ei în Basarabia.
• Dreptatea mea cea dintâi este Limba Română, în care lucrează iubirea lui Dumnezeu.
• Eşti naţionalist în măsura în care îţi aperi Limba, Credinţa, Istoria şi Neamul. În acest sens, ar fi o ruşine, dacă nu chiar o crimă, să fii altceva.
• Nu cred că există vreun popor fără de geniu, de vreme ce fiecare popor are limba sa.
• Partea cu adevărat misterioasă a fiinţei mele este Limba Română. În rest, sunt un animal obişnuit: mănânc, vroiesc femeia, dorm şi, din când în când, urlu la lună.
• Nu pot avea încredere în orice piatră, chiar dacă scrie pe ea româneşte.
• Nu se va şti niciodată câţi înţelepţi şi câţi proşti sunt în Bucureşti, pentru că acolo toată lumea posedă exemplar Limba Română.
• Limba unui popor este chiar sângele acestui popor.
• Două lucruri am întâlnit pe lumea asta zidite cu adevărat până la capăt: Biblia şi Limba Română.
• Este interesant să observăm că cele mai multe cuvinte româneşti care exprimă lucruri esenţiale sunt compuse din cinci litere: Iisus, Crist, Maria, Paşti, cruce, preot, altar, Putna, soare, stele, pâine, izvor, lapte, iarbă, copac, codru, munte, Mureş, maică, limbă, doină, nuntă, copil, botez, frate, vatră, moşie, hotar, român… Să fie oare la mijloc o simplă coincidenţă numerică? Nu stă oare această cifră a sunetelor româneşti sub semnul unei taine?
• În casele cu mulţi copii, ca şi în frumuseţile Limbii Române, nu rămâne loc de plictiseală.
• Priveşte în ochii Limbii Române până când te va recunoaşte şi va izbucni în plâns.
• Ce este Limba unui popor? Este prietenia, fraternitatea şi iubirea dintre cuvinte. Poate că singura prietenie şi singura iubire cu adevărat sacră şi durabilă.
• După temniţa de piatră, cea mai grea este ocna unei limbi în care eşti aruncat şi nu o cunoşti.
• Întotdeauna m-am mirat cum poţi să rămâi un prost în mijlocul unei Limbi atât de frumoase şi înţelepte cum este Limba Română?
• Cu ajutorul Limbii Române facem nu numai schimb de idei şi sentimente, ci şi schimb de timp. Mai mult, putem chiar schimba un viitor cu altul.
• Nu te făli că scrii româneşte – scrie ceva.
• România este o ţară plină de câmpii, munţi, ape, cântece, istorie şi graniţe.
• Graiul este purtătorul de steag în vremuri de restrişte şi de primejdie pentru fiinţa naţională.
• Cuvântul este o superbă sălbăticiune care se lasă anevoie capturată, dar odată prinsă nu se mai desprinde de familia omului.
• Uneori îmi vine să mănânc Cuvântul ca pe floarea de salcâm în copilărie. Ia uitaţi-vă ce minune de slovă la Cantemir care spune că un cuvânt grăit nu mai poate fi dezgrăit.

(Citate de la Grigore Vieru)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...