14 nov. 2015

Conferinţă româno-maghiară despre patrimoniul cultural imaterial al umanităţii

Muzeologi, etnografi şi cercetători români şi maghiari şi-au dat întâlnire pe 21 octombrie la Muzeul „Munkácsy Mihály” din Bichişciaba pentru a conferenţia, a compara şi a arăta prin exemple patrimoniul cultural imaterial din cele două ţări. Conferinţa a fost moderată de doamna Emilia Martin, conducătorul secţiei ştiinţifice şi muzeografice a Muzeului „Munkácsy”, care a subliniat importanţa legăturilor de peste două decenii a muzeului din Ciaba cu muzee din România, perioadă în care s-au desfăşurat numeroase cercetări şi proiecte comune, s-au editat volume şi s-au realizat expoziţii comune.


Pentru a cunoaşte funcţionarea comisiilor de salvgardare a patrimoniului cultural imaterial din cele două ţări, în deschiderea conferinţei au fost prezentate două prelegeri pe această temă: Csonka Takács Eszter de la Muzeul Etnografic din Szentendre, director al Direcţiei pentru Patrimoniul Cultural Imaterial din Ungaria a vorbit despre identitatea culturală comunitară, despre protecţia valorilor periclitate, despre importanţa introducerii în învăţământul şcolar al valorilor culturale şi de patrimoniu locale, dar a amintit şi despre propunerile comune româno-maghiare pe listele de patrimoniu cultural imaterial al UNESCO. Doamna Narcisa Ştiucă din Bucureşti, membră a Comisiei Naţionale de Salvgardare a Patrimoniului Cultural Imaterial a prezentat o lucrare despre valorile tradiţionale româneşti în patrimoniul umanităţii. Pe lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanităţii, România este înscrisă până în acest moment cu 4 elemente: ritualul Căluşului, doina, meşteşugul ceramicii de Horezu şi colindatul de ceată bărbătească în România şi Republica Moldova. Mai sunt propuse pentru a fi introduse în PCI pelerinajul de la Şumuleul Ciuc şi pelerinajul de la Moisei, ritualul „Cucilor” din Brăneşti, tradiţia Mărţişorului, jocul fecioresc din Transilvania. S-a accentuat că inventarele se fac numai la nivel naţional, legea nu permite de exemplu introducerea în PCI românesc a elementelor din sudul Dunării sau din Bucovina de Nord. În comun, însă, ţările pot face propuneri pentru UNESCO.



Din Ungaria, până în acest moment au fost introduse pe lista patrimoniului cultural imaterial al umanităţii două elemente: umblatul mascaţilor de la Mohács (busójárás) şi mişcarea caselor de joc (táncház), care au un rol foarte important în păstrarea dansurilor şi cântecelor populare.
Lista patrimoniului cultural imaterial al umanității UNESCO a fost întocmită oficial în anul 2008, conform „Convenției pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial", încheiată la Paris, la data de 17 octombrie 2003.
La conferinţa de la Bichişciaba au mai ţinut prelegeri următorii: Rodica Colta de la Arad a vorbit despre colecţia şi popularizarea moştenirii culturale imateriale din judeţul Arad, iar Emilia Martin a prezentat elementele propuse de judeţul Bichiş pentru lista PCI. A doua parte a evenimentului a cuprins prezentarea unor comunităţi locale care păstrează elemente ale patrimoniului judeţean: Ambrus Zoltán din Bichişciaba a vorbit despre specificul cârnaţului de Ciaba, ca „hungaricum”, Kocsor Imréné a evocat tradiţia împletiturilor din Bichiş, Csasztvan András a vorbit despre cultivarea prunelor, Ancsin Pálné a prezentat tradiţia preparării găluştelor slovăceşti, Sorin Sabău de la Arad ne-a introdus în povestea Târgului de Fete de pe Muntele Găina, iar Gabriel Hălmăgean din Arad a vorbit despre obiceiuri de Paşti de la Şepreuş. Subliniem lucrarea etnografei Renata Rocsin de la muzeul din Jula, care a prezentat o lucrare despre transmiterea tradiţiei dansului popular din Micherechi. Conferinţa de la Bichişciaba s-a încheiat cu o prezentare de modă, din haine din materiale naturale, realizate în atelierul familiei Hudák.

E.Ş.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...