21 nov. 2015

Pe marginea şedinţei Comisiei Parlamentare pentru Naţionalităţi - Românii cu şcolile stau bine, cu presa nu prea

Pe 10 noiembrie, la Budapesta s-a întrunit în şedinţă Comisia Parlamentară pentru Naţionalităţi, cu următoarea ordine de zi: sistemul de finanţare prin proiecte pe anul viitor, raportul pentru perioada 2013–2015, privind situaţia naţionalităţilor din Ungaria şi darea de seamă pe anul în curs, a trei autoguvernări pe ţară (română, poloneză şi armeană). La primul punct pe ordinea de zi a luat cuvântul Bene Dániel, directorul Fondului de Subvenţii al Ministerului Resurselor Umane, care a subliniat că, în anul 2016, vor fi alocate sume mult mai ridicate pentru proiectele naţionalităţilor. Astfel, finanţarea se va ridica pentru proiecte culturale, de la 110 milioane, cât a fost în acest an, la 330 de milioane, pentru proiecte privind păstrarea tradiţiilor de la 90 de milioane la 270 milioane, iar pentru cursuri de perfecţionare a pedagogilor fondurile vor fi ridicate de la 10 milioane la 15 milioane de forinţi. Domnul Bene a mai arătat că, pentru acestea din urmă, nu s-au folosit toate fondurile alocate în acest an, în timp ce la celelalte categorii s-au înregistrat mult mai multe solicitări decât sumele alocate, acesta fiind motivul pentru care, pentru anul 2016, s-a decis mărirea acestor fonduri.

O noutate la acest capitol o constituie şi faptul că, în 2015, concursul va demara deja la sfârşitul acestei luni şi nu la sfârşitul lunii decembrie, aşa cum s-a întâmplat în anul precedent. Termenul de predare a proiectelor este 10 ianuarie. În ceea ce priveşte proiectele pentru sfera civilă, dacă până acum cel mai mic a fost în valoare de 100 de mii, începând de anul viitor, acesta va fi de 300 de mii de forinţi.
Purtătorul de cuvânt al naţionalităţii germane a salutat schimbările survenite în ceea ce priveşte cifrele alocate proiectelor, considerând că aceasta se datorează şi activităţii Comisiei pentru Naţionalităţi. Au fost purtători de cuvânt precum cel al naţionalităţii ucrainene şi poloneze, care au semnalat anomaliile din sistemul de finanţare. Faptul că asociaţiile ale căror proiecte au fost acceptate au primit finanţarea cu întârziere de cel puţin o jumătate de an, fiind puse în situaţia de a nu putea organiza evenimentul propus. Purtătorul de cuvânt al minorităţii poloneze a precizat că în timp ce s-a promis un sistem modern de concursuri, mai simplu, se vede că acesta este tot mai complex şi ilogic. S-a obiectat şi faptul că personalul de la Fondul de Subvenţii este mereu schimbat şi e imposibilă comunicarea cu dânşii.
Paulik Antal a arătat că Hotărârea de Guvern cu numărul 428 privitoare la subvenţii este în curs de modificare şi se aşteaptă schimbări pozitive în acest sens.
În continuarea şedinţei, s-a discutat pe marginea raportului întocmit de ministrul Resurselor Umane privind situaţia naţionalităţilor din Ungaria între 2013–2015. Purtătorii de cuvânt au fost de acord că raportul este foarte minuţios întocmit, pe baza datelor de la Centrul de Statistică şi pe baza datelor furnizate şi de autoguvernările pe ţară ale minorităţilor. Însă au avut obiecţii în ceea ce priveşte situaţia programelor de naţionalitate, de la radio şi televiziune, situaţia între şcoli şi întreţinătorul acestora, KLIK, din care rezultă că această instituţie nu se află de partea şcolilor. Purtătorul de cuvânt al românilor a arătat că problema semnalată de mai multe ori privind mass-media nu s-a rezolvat, iar Comisia mixtă româno-maghiară nu s-a întrunit de ani de zile. Purtătorul de cuvânt al germanilor din Ungaria a arătat că situaţia de MTVA (televiziunea şi radioul public) este de neîngăduit în ceea ce priveşte naţionalităţile din Ungaria. Adjunctul secretarului de stat, din cadrul EMMI, a precizat că raportul se referă la perioada februarie 2013–februarie 2015, şi nu este decât o imagine de moment a situaţiei, raportul nu caută o rezolvare pentru probleme.
La punctul trei de pe ordinea de zi, după raportul preşedinţilor autoguvernărilor pe ţară poloneză şi armeană, a urmat darea de seamă pe acest an a preşedintelui AŢRU, Tiberiu Juhasz, care a arătat că în ceea ce priveşte sistemul de învăţământ al românilor din Ungaria acesta se poate considera format. S-au creat condiţii mai bune şi a crescut numărul elevilor înscrişi în şcolile cu predare în limba română. A semnalat că singura obiecţie este că se observă în cadrul şcolilor unde limba română se predă ca materie de studiu deficienţe în relaţia cu instituţia KLIK. Se consideră că şcolile nu primesc destul sprijin din partea acestuia şi nu sunt recunoscute diplomele pedagogilor de naţionalitate. A mai făcut referire la controlul Curţii de Conturi, care s-a încheiat în primăvară, în al cărei raport au fost semnalate obiecţii precizând că AŢRU a fost confundată cu o autoguvernare teritorială în care este asigurată asistenţa juridică şi economică de specialitate.
În legătură cu programele de la televiziune şi radio a semnalat că sunt la oră şi pe frecvenţă nepotrivită. A arătat că relaţia AŢRU cu sfera civilă este bună, sunt organizate multe evenimente împreună cu aceasta. A propus o colaborare strânsă între preşedinţii autoguvernărilor pe ţară şi membrii Comisiei Parlamentare pentru Naţionalităţi.

Gabriela Elekes

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...