Ani de zile mi-a făcut mare plăcere să iau parte la
activitatea unei comisii de specialitate compusă din reprezentanţii a 12 naţionalităţi
din Ungaria (cu excepţia romilor, care aveau o comisie specială). Comisia
respectivă funcţiona pe lângă Institutul Cultural Maghiar şi avea rolul de a
analiza situaţia culturală a naţionalităţilor, ajuta la dezvoltarea vieţii
culturale şi a decide asupra premiilor acordate naţionalităţilor. Plăcerea din
partea mea a fost ca să aflu cât mai mult despre problemele, realizările,
succesele sau insuccesele celorlalte naţionalităţi. Vrând nevrând, în astfel de
situaţii facem comparaţii între noi, românii din Ungaria şi celelalte
naţionalităţi, iar rezultatul uneori ne descurajează sau alteori ne dă noi
inspiraţii.
De curând am răspuns pozitiv unei invitaţii a Uniunii
Slovacilor din Ungaria pentru a ţine o prelegere la conferinţa lor anuală
despre situaţia românilor din Ungaria. La conferinţa de la Mlynky
(Pilisszentkereszt) au participat membrii organizaţiilor locale slovăceşti de
pe tot teritoriul ţării, iar subiectele principale dezbătute au fost: situaţia
asociaţiilor şi autoguvernărilor slovăceşti, relaţiile cu ţara-mamă, starea
limbii materne şi a învăţământului în limba slovacă. Am remarcat următoarele
lucruri, care la noi, la români nu este aşa: 1. la conferinţa Uniunii a
participat şi preşedintele Autoguvernării Slovăceşti pe Ţară, ba mai mult, în
ambele zile a avut şi prelegere (în prima despre situaţia autoguvernării, în a
doua despre viziunea asupra viitorului învăţământului slovac); 2. printre
conferenţiari s-au aflat atât ambasadorul Slovaciei la Budapesta cât şi
preşedintele Oficiului pentru Slovacii de Pretutindeni din Bratislava, care au
vorbit nu doar despre realizări şi planuri, dar şi despre probleme şi soluţii,
cum ar fi pierderea limbii, slăbirea sentimentului identitar, etc.; 3. toată
conferinţa, inclusiv cuvântul de salut al primarului localităţii şi dezbaterile
de după prelegeri, s-au desfăşurat exclusiv în limba slovacă, natural, fără
nicio forţare (astfel că am fost nevoită să am alături un traducător).
Prelegerea mea s-a axat pe „date şi speranţe” la românii
din Ungaria, în care am prezentat nu doar realităţile dar şi exemple pozitive,
încurajatoare din viaţa publică şi culturală a comunităţii noastre. La
capitolul date i-am întristat puţin pe slovaci pentru că, după rezultatele ultimului
recensământ din 2011, noi, românii i-am detronat, ocupând locul 3, iar ei
căzând pe locul 4. Bineînţeles, faptul „detronării” a fost tratat cu exact
atâta seriozitate cu cât pot fi percepute rezultatele haotice ale
recensământului. Şi în centrul prelegerii mele s-au aflat problemele legate de
limba română, pornind de la utilizarea limbii române în viaţa bisericească
(atât la ortodocşi cât şi la neoprotestanţi), trecând prin sistemul de
învăţământ şi ajungând până la cel mai mic nucleu, familia. Problemele din
învăţământul de limba maternă sunt foarte asemănătoare, atât la slovaci cât şi
la români: copiii deseori vin din familii mixte, unde limba maternă şi dacă se
transmite, ajunge una secundară, în defavoarea limbii maghiare. Ba mai mult, la
slovaci nici slujbele bisericeşti nu se ţin în limba slovacă, doar în puţine
cazuri. Tocmai din acest motiv, Autoguvernarea şi Uniunea slovacilor întreţin
foarte strânse legături cu ţara-mamă Slovacia şi încurajează, finanţează,
organizează participarea elevilor slovaci în tabere în mediu lingvistic autohton.
Vorbind despre multele autoguvernări pseudo-româneşti, mai ales din Budapesta
şi împrejurimi, mulţi au venit apoi să-mi spună că şi în sectorul lor există
autoguvernare românească condusă de persoane care se supără dacă li se spune…
români.
Dar până când slovacii măcar se mai adună anual să
discute, să dezbată, să analizeze, să caute soluţii împreună(!) pentru
problemele comunităţii, până atunci noi, românii nici măcar nu ne stresăm cu
aşa ceva. Nici Autoguvernarea, dar nici Uniunea! Niciodată nu-i ruşine să
înveţi de la alţii.
Eva Şimon
"... dezbaterile de după prelegeri s-au desfăşurat exclusiv în limba slovacă, natural, fără nicio forţare (astfel că am fost nevoită să am alături un traducător)."
RăspundețiȘtergereSi traducatorul din/in ce limba traducea in/din slovaca: romana sau maghiara ?
Bani imediat, din prima luna! 100-285 de euro lunar! Va asteptam urgent in echipa noastra, pentru a colabora cu noi si pentru a castiga 100 de euro lunar (part-time) sau 285 euro lunar (full-time) imediat, din prima luna, cu o activitate deosebit de simpla si de viitor. Garantam seriozitate absoluta si cerem seriozitate absoluta! Pentru mai multe detalii, contactati imediat unul dintre membrii echipei noastre, la una dintre adresele noastre de email: locmunca.office@gmail.com
RăspundețiȘtergere