27 ian. 2016

Vizita ministrului delegat Dan Stoenescu la românii din Ungaria - Aniversarea presei scrise şi dialog despre viitorul comunităţii

Mai multe imagini aici 
Ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, de la Bucureşti, Dan Stoenescu, a răspuns pozitiv la invitaţia Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria, de a participa la sărbătorirea a 65 de ani de existenţă a săptămânalului „Foaia românească”. Astfel, Ambasada României la Budapesta i-a organizat înaltului demnitar român, în perioada 15–17 ianuarie, întâlniri cu reprezentanţi ai instituţiilor şi organizaţiilor românilor din Ungaria, dar şi cu autorităţi ungare în a căror competenţă intră relaţiile cu naţionalităţile din ţară.

Dialog româno-maghiar
În prima zi a vizitei sale oficiale, 15 ianuarie, ministrul Dan Stoenescu s-a întâlnit cu Soltész Miklós, secretar de stat în cadrul Ministerului Resurselor Umane, responsabil pentru relația cu cultele, minoritățile naționale și societatea civilă, precum și cu dr. Szalayné dr. Sándor Erzsébet, adjunct al comisarului pentru drepturile fundamentale (Ombudsman) și cu reprezentanți ai comunității românești din Ungaria.
În ceea ce privește situația comunității românești din Ungaria, ministrul delegat Dan Stoenescu a subliniat nevoia unei implicări mai susţinute şi consistente a părţii ungare pentru prezervarea şi promovarea identităţii etnice, lingvistice, culturale, religioase a persoanelor aparţinând minorităţii române din Ungaria, respectiv a culturii şi a tradiţiilor româneşti. În acest context, oficialul român a evocat importanța acordării unei atenții sporite educației în limba maternă, ca principal element în asigurarea continuității lingvistice și culturale a minorității române.
În încheierea programului primei zile, ministrul Stoenescu s-a întâlnit, la Jula, în cadrul unei cine de lucru, cu membrii Prezidiului Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria (UCRU), cu care au dezbătut în comun cele mai urgente probleme în vederea consolidării situaţiei sferei civile româneşti, a organizaţiilor culturale şi a presei scrise în limba română.

Sărbătoarea scrisului în limba română
Programul zilei de sâmbătă a început la sediul UCRU din Jula, cu festivitatea dedicată aniversării a 65 de ani de existenţă a revistei „Foaia românească”. La evenimentul moderat de preşedintele Marius Maghiaru, redactorul-şef Eva Şimon a prezentat pe scurt istoricul revistei şi a evidenţiat problemele cu care se confruntă de mai mulţi ani această publicaţie.
„Ştim că 65 de ani nu este o aniversare rotundă, am putea trece foarte uşor peste aceasta, fără s-o sărbătorim în mod deosebit. Am ţinut de cuviinţă să sărbătorim, totuşi, pentru că trăim vremuri în care trebuie să ne bucurăm şi să apreciem că azi mai avem presă în limba noastră maternă, în limba română. Şi cei care scriem azi săptămânalul Foaia românească, ţinem şi cu dinţii la două lucruri esenţiale: ca această revistă să fie ROMÂNEASCĂ şi să fie LIBERĂ. Românească în spirit şi conţinut, şi liberă în gândire.
Revista românilor din Ungaria a fost întotdeauna exact aşa cum a fost comunitatea şi cum a fost lumea din jurul ei. Erau vremuri când politica ţării şi-a pus mai tare amprenta şi asupra ziarelor naţionalităţilor (vezi scrierile cu conţinut comunist din primii ani), dar au fost perioade când presa într-adevăr a fost »a comunităţii«. Cei care răsfoiesc arhiva noastră de 65 de ani, văd cu uşurinţă acest lucru.”
Pe mese mari aranjate în sala mare a sediului UCRU, cu această ocazie şi în premieră, a fost expusă întreaga colecţie a numerelor revistei româneşti, de la 15 ianuarie 1951 şi până azi.
„Această arhivă de 65 de ani, aşezată acum aici, în faţa Dvs., este o dovadă că Foaia românească este o publicaţie viabilă şi necesară. Înseamnă că în toţi aceşti ani, comunitatea românească din Ungaria a avut şi ARE nevoie de o publicaţie proprie, în limba sa maternă, care să le scrie despre bucuriile şi tristeţile lor, despre realizările şi problemele lor, şi care să-i ajute să nu uite limba învăţată de la părinţi. (…)
Ne-am adunat azi să sărbătorim. Dar această sărbătoare nu este senină şi nici lipsită de grija zilei de mâine. De fapt, de grija zilei de azi.
În acest moment, Foaia românească nu are nici un ban sigur pentru anul 2016. Nici din Ungaria, nici din România. În Ungaria, finanţarea revistei noastre este înjumătăţită din anul 2009, cealaltă jumătate fiind dată pentru revista Autoguvernării pe Ţară. În timp ce toate celelalte reviste tradiţionale ale naţionalităţilor din Ungaria primesc de la Budapesta sprijin financiar de 35–38 milioane de forinţi, noi, Foaia trebuie să facem acelaşi lucru, să edităm acelaşi ziar din 18,5 milioane. Ceea ce este imposibil! Am ajuns de ani buni să fim cerşetori la porţile Departamentului pentru Români, de la Bucureşti. Şi nu ne convine acest lucru.
Noi vrem finanţare normală şi garantată din Ungaria, pentru că noi suntem cetăţeni ai acestei ţări, care trăim şi plătim impozite aici, respectăm legile acestei ţări. Vrem ca instituţiile noastre să nu fie puse în situaţii umilitoare de cerşetori. Dacă avem dreptul, garantat prin Constituţie şi prin legi, la informarea în limba maternă, atunci acesta să fie respectat şi finanţat în totalitate de la bugetul ţării. Nu cu jumătate!
Ne pare rău să o spunem: România nu poate rezolva acest lucru. Am încercat în repetate rânduri, de ani buni. Dar toate aceste încercări au fost doar stingeri de foc şi nu soluţii definitive şi pe termen lung.
Şi nu pentru că nu există bunăvoinţa autorităţilor de la Bucureşti, dar pentru că România nu are legi şi posibilităţi să finanţeze o institiţie cum este Foaia românească. S-o finanţeze din ianuarie până în decembrie, cu sprijinul dat înainte şi nu după. Finanţarea ulterioară presupune că noi avem banii înainte, dar noi nu-i avem…
Vă mărturisesc că sunt adânc surprinsă că ministrul pentru românii de pretutindeni, dl Dan Stoenescu, a acceptat invitaţia noastră şi participă la aniversarea revistei Foaia românească. E o mare onoare pentru noi, mai ales că ştim că această perioadă este însemnată nu doar pentru România, dar pentru toţi românii din lume, fiind Ziua Culturii Naţionale, deci domnul ministru ar fi putut ales să fie acum la românii din Chişinău sau la cei din Paris. Dar a venit la noi, la românii din Ungaria, şi considerăm acest lucru ca pe un semn de încurajare şi de susţinere a cauzei şi viitorului revistei noastre.”

„Foaia românească”, un far al românismului în Ungaria
În discursul său, rostit cu ocazia aniversării, ministrul Dan Stoenescu a subliniat că se simte privilegiat pentru că se află în „capitala” românilor din Ungaria şi că poate sărbători „Foaia românească” împreună cu românii de aici.
„Foaia românească a purtat, în aceşti 65 de ani, mai multe nume, a fost găzduită de oraşe şi sedii diferite, a avut, evident, mai multe colective redacţionale din care au făcut parte intelectuali de marcă ai românilor din Ungaria care au încercat să practice un jurnalism de calitate în limba română şi, nu în ultimul rând, a găzduit numeroase articole semnate de membri ai acestei comunităţi româneşti care şi-au dorit să menţină vie limba, cultura, spiritualitatea şi identitatea românească în această comunitate.
Foaia românească a devenit, în aceşti 65 de ani, o instituţie a cărei relevanţă depăşeşte cu mult relevanţa individuală a personalităţilor care au scris, scriu sau vor scrie în acest săptămânal românesc.
Foaia românească face parte, în momentul de faţă, din patrimoniul cultural al românilor din Ungaria. O instituţie la fel de importantă ca şcoala şi biserica atunci când este vorba despre păstrarea identităţii unei comunităţi.
Acesta este motivul pentru care nu este suficient doar să felicităm Foaia românească pentru activitatea desfăşurată până acum, ci trebuie să contribuim cu toţii, guvernul ungar, guvernul român şi mai ales românii din Ungaria, pentru ca Foaia românească să aibă un viitor cel puţin la fel de strălucit precum au fost aceşti primi 65 de ani şi să ne asigurăm că Foaia românească va rămâne un far al românismului în Ungaria.
Prezenţa mea, în calitate de membru al Guvernului României, la acest eveniment, este o dovadă a importanţei pe care statul român o acordă Foii româneşti, dar este şi o dovadă a grijilor pe care ni le provoacă neajunsurile financiare cu care Foaia românească s-a confruntat în ultimii cinci ani.
În opinia Guvernului român, este o greşeală reducerea subvenţiei acordate de statul ungar Foii româneşti, iar atunci când fac o astfel de afirmaţie nu mă refer la legalitatea deciziei şi nici nu vreau să creez impresia că mă opun circulaţiei sau apariţiei altor publicaţii româneşti în Ungaria. Dimpotrivă, le dorim succes şi bugete de sute de milioane de forinţi. Dar considerăm că folosirea lor ca scuză pentru a reduce finanţarea acordată Foii româneşti, care, repet, este deja o parte esenţială a patrimoniului identitar al românilor din Ungaria, reprezintă, pur şi simplu, o eroare.
Aceasta este o opinie care se bazează pe fapte şi nu pe impresii neacoperite de adevăr. De altfel, programul vizitei mele în Ungaria reprezintă o dovadă a faptului că Guvernul român îşi argumentează opiniile pornind de la discuţii directe, nemijlocite, cu interlocutori relevanţi pentru comunitatea românească din Ungaria. (…)
Atunci când spunem că diminuarea subvenţiei acordată de statul ungar Foii româneşti este o eroare, este atât o opinie cât şi o constatare bazată pe fapte şi argumente solide. Este o părere pe care o transmitem, de o manieră firească, aşa cum se cuvine atunci când ne întâlnim cu parteneri pe care îi respectăm şi cu care ne dorim să colaborăm, atât autorităţilor ungare, cât şi liderilor relevanţi ai românilor din Ungaria.
În acelaşi spirit acţionăm atunci când solicităm partenerilor din Ungaria o finanţare predictibilă a instituţiilor de învăţământ frecventate de copii românilor din Ungaria, finanţarea corespunzătoare a mass media în limba română, finanţarea asociaţiilor culturale a românilor din Ungaria, o finanţare care să acopere nevoile minime de funcţionare ale Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria şi combaterea etnobusiness-ului.
Sunt propuneri care se bazează pe o analiză atentă a situaţiei şi care sunt prezentate partenerilor noştri ungari cu respectul cuvenit.
Nu dorim să se creadă că ne propunem să dictăm autorităţilor ungare ceea au de făcut pentru remedierea problemelor cu care se confruntă românii din Ungaria. Dimpotrivă, noi suntem de părere că este, în primul rând, interesul şi obligaţia statului ungar să se asigure că românii din Ungaria îşi păstrează identitatea etnică, culturală, lingvistică şi religioasă. Statul român poate doar ajuta şi nu-şi doreşte să se substituie statului ungar. Statul român îşi doreşte să sprijine proiecte menite să păstreze identitatea românilor din Ungaria în parteneriat cu românii din această ţară şi cu autorităţile ungare. Standardele internaţionale în domeniul protecţiei minorităţilor naţionale confirmă validitatea poziţiei noastre. (…)
Ştim că, în ciuda ajutorului acordat de noi, numărul paginilor Foii româneşti s-a redus şi că unii jurnalişti au fost nevoiţi să-şi caute alte slujbe. Ştim că nu întotdeauna am reuşit să alocăm resursele financiare pe care ni le-am fi dorit şi că, de multe ori, maşinăria noastră birocratică nu s-a mişcat cu viteza dorită.
Totuşi, se cuvine a aminti faptul că nu a fost statul român cel care a creat această problemă financiară care afectează Foaia românească. Statul român nu a făcut decât să încerce să ajute fără a afecta independenţa editorială a publicaţiei. Criticile la care suntem supuşi, uneori pe bună dreptate, de Foaia românească, ne bucură pentru să dovedesc faptul că s-a înţeles foarte bine că ajutorul acordat de statul român Foii româneşti este un gest făcut cu bună credinţă şi respect faţă de jurnalismul independent.
Cu aceeaşi bună credinţă vă invit pe dumneavoastră, românii din Ungaria şi pe partenerii noştri ungari, să lucrăm împreună pentru a reveni la bugetul firesc al Foii româneşti.
Sper ca acest apel să fie auzit şi ca Foaia românească să continue să fie un etalon şi reper moral în viaţa românilor din Ungaria.”
(Întregul discurs al ministrului delegat Dan Stoenescu îl puteţi citi aici.)

Interes real şi discuţii sincere
După participarea la aniversarea „Foii”, ministrul delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, de la Bucureşti, s-a deplasat la Micherechi unde s-a întâlnit cu autorităţile locale, conducerea şcolii şi grădiniţei, şi cu reprezentanţii cultelor religioase. În cadrul discuțiilor cu Margareta Tat, primarul localităţii Micherechi, şi Maria Kalcsó, primarul localității Chitighaz, oficialul român a reafirmat sprijinul acordat de statul român pentru consolidarea învăţământului în limba română, a evidenţiat rezultatele pozitive ale detaşării unor cadre didactice din România la Micherechi şi a subliniat posibilitatea preluării acestui model şi de către alte şcoli unde învaţă copii etnici români din Ungaria. La Chitighaz, programul ministrului Stoenescu a cuprins şi vizitarea Casei Muzeu româneşti.
În seara zilei de sâmbătă, oficialul român s-a întâlnit cu tineri români absolvenţi ai universităţilor din România cu care a discutat despre necesitatea înființării unei asociații a bursierilor statului român din Ungaria care să promoveze oferta universităţilor româneşti în rândul elevilor români din Ungaria şi care să ofere consiliere viitorilor studenţi din cadrul comunităţii.
În cadrul întrevederii de duminică dimineaţa, cu reprezentanții Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria, ministrul delegat Dan Stoenescu a reliefat importanța asigurării unei finanţări predictibile şi constante a educaţiei în limba română, a mass-media în limba maternă şi a asociaţiilor culturale ale românilor din Ungaria şi i-a încurajat să respecte decizia comunităţii locale la referendumul privind preluarea administrării şcolii din Micherechi de către primăria locală.
Programul în Ungaria al ministrului delegat Dan Stoenescu s-a încheiat cu vizitarea Capelei Ortodoxe Române din Curţile Gojdu, din Budapesta, unde a purtat discuţii cu reprezentanţii românilor din capitala ungară.
În numărul următor al revistei noastre, vom reveni cu alte detalii legate de vizita ministrului delegat, Dan Stoenescu, la românii din Ungaria.

E.Ş.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...