„Copiii români sunt
încărcaţi cu materii atât de multe şi atât de diverse, încât nici profesorii,
nici şcolarii nu se pot orienta în capetele lor. Aceşti copii nu învaţă nimic,
pentru că memoria nu păstrează nimic nepriceput, nerumegat, unde interesul viu
şi judecata copilului n-au jucat nici un rol. Singurul efect al încărcării
memoriei cu lucruri pe care nu le poate mistui e sila şi scârba copilului de
carte. La acest rezultat au ajuns aproape
toate școalele la noi. Vezi tineri care au învățat latinește, grecește, istoria
universală, logică și psihologie, științe naturale, geografie în toate clasele,
drept administrativ, economie politică, au trecut bacalaureatul și… cu toate
astea, nu știu a scrie o frază corectă, iar a doua zi după ce au părăsit școala
au uitat tot.”
Vă vine să credeţi că aceste rânduri au fost scrise acum
138 de ani şi nu se referă la zilele noastre? Cel care le-a notat se numeşte
Mihai Eminescu şi le-a scris în ziarul Timpul din 25 octombrie 1878 despre greutăţile
şcolilor din Regatul României. Cu probleme asemănătoare se confruntă şi azi
atât învăţământul din România cât şi cel din Ungaria.
Pe noi, românii din Ungaria ne afectează în primul rând
problemele învăţământului de la noi şi nu trece zi fără să aflăm despre demonstraţii
şi nemulţumiri. După o serie de proteste ale pedagogilor şi părinţilor, la care
au aderat şi elevii îmbrăcând din solidaritate cămăşi cu carouri, se pare că
Guvernul de la Budapesta va ceda în încercările sale de centralizare a
învăţământului public, prin desfiinţarea KLIK, deoarece nemulţumirile sunt
extrem de mari şi tot mai apăsătoare. Centralizarea şi birocratizarea până la
extremă îşi pune amprenta pe toate activităţile de la şcoli, sistemul actual
produce pedagogi obosiţi şi frustraţi, la fel cum sunt şi elevii, iar
rezultatele din învăţământ sunt tot mai proaste.
În ultimul timp, atunci când se caută un exemplu bun
pentru învăţământul de calitate atenţia se îndreaptă către şcoala finlandeză.
Aceşti europeni nordici au început restructurarea şi modernizarea învăţământul cu
patru decenii în urmă iar acum prezintă cele mai bune rezultate la testele de
competenţă la nivel mondial. Sistemul de învăţământ finlandez este recunoscut
ca fiind cel mai bun din lume. Până în 2020, acesta va introduce cele mai
radicale reforme printre care, de exemplu, şi eliminarea materiilor clasice,
precum matematica sau istoria, şi care vor fi înlocuite cu studiul unor teme
sau fenomene, potrivite lumii de azi. Cei care sunt adepţii acestor schimbări
spun că ei nu fac altceva decât adaptează educaţia şcolară la felul în care a
evoluat lumea în care trăim. Şi aici este marele secret pe care ar trebui să-l
înveţe şi alţii de la finlandezi. La ei, cele mai importante competenţe sunt
cele legate de gândirea creativă şi de inovare. În timp ce la noi, într-o
şcoală tradiţională se cere ca copiii să ştie răspunsul corect la o întrebare,
la şcoala modernă a finlandezilor se presupune că răspunsul corect la o
întrebare trebuie căutat în comun de profesor şi elev.
Un alt lucru foarte interesant şi remarcabil la
învăţământul finlandez este şi faptul că societatea de acolo are o foarte mare
încredere în competenţele profesorilor, o profesie pe care şi-o aleg doar cei
mai buni dintre cei buni la învăţătură. Sistemul educaţional din Finlanda este
total descentralizat, fără inspectori şcolari. Elevii nu sunt etichetaţi ca
elevi prostuţi sau deştepţi, nu există şcoli slabe sau de elită.
Iar în ceea ce priveşte guvernanţii, încă din anii 1970
s-a stabilit că ministrul educaţiei nu poate fi doar unul tehnocrat, şi în nici
un caz om politic. La fel, s-a stabilit ca nici un ministru al educaţiei să nu
schimbe ce a făcut predecesorul său, ci să completeze. Deci, la finlandezi nici
legile privitoare la învăţământ şi educaţie nu se schimbă după placul fiecărui
ministru. Ce lucruri simple şi clare la unii şi, totuşi, ce greu de aplicat de
alţii…
Eva Şimon
Imi place articolul si stilul doamnei Eva Simon. Gandirea creativa si cautarea in comun a raspunsurilor la intrebari mi se par accentele esentiale ale acestui material. Ar trebui sa le aplice si dascalii nostri.
RăspundețiȘtergere