17 iun. 2016

Editorial - Şcoala din Micherechi rămâne la stat

În ultima zi din luna mai, preşedintele KLIK (Klebelsberg Intézményfenntartó Központ – Centrul de Întreţinere a Instituţiilor Klebelsberg) din Ungaria a informat conducerea comunei Micherechi că secretarul de stat pentru învăţământ a decis ca dreptul de administrare a şcolii generale din Micherechi să nu fie predat pentru Consiliul Local Românesc din Micherechi. Asta înseamnă că administratorul acestei şcoli româneşti va fi şi în continuare Centrul KLIK, adică statul ungar, şi nu vreo autoguvernare românească. S-a ajuns la această decizie cu toate că şcoala a avut doi „peţitori”: Consiliul Local Românesc din Micherechi şi Autoguvernarea pe Ţară a Românilor din Ungaria. Fiecare parte are multe argumente pro şi contra. Iar după luni de tărăgănări, fiecare o ţine pe a lui…

Tactica secretarului de stat pentru învăţământ exact asta a fost: până nu se înţeleg românii între ei şi nu ajung la un numitor comun, şcoala va rămâne în custodia statului. Zis şi făcut. În lunile următoare ne aşteptăm la o calmare a spiritelor, o încetare a intrigilor în cazul acestei şcoli şi, poate, cine ştie, când se vor relua tratativele dintre conducerea Micherechiului şi AŢRU se va putea discuta clar, deschis şi, mai ales, sincer despre planurile legate de viitorul acestei institiţii. Principalul argument al conducerii actuale a Micherechiului este că, la alegerile din 2014, electoratul din sat tocmai de aceea i-a votat pe actualii consilieri pentru că în programul lor figura menţinerea la nivel local a celor mai importante instituţii: şcoala generală şi grădiniţa. În schimb, AŢRU ar vrea să preia şcoala din Micherechi pentru că în acest fel toate şcolile generale româneşti ar fi sub aceeaşi aripă, ar avea acelaşi administrator, iar în acest fel colaborarea dintre şcolile româneşti ar putea fi mai strânsă. Fiecare cu adevărul său. În acelaşi timp, însă, şi poate acest aspect este mult mai dăunător decât tratativele nesfârşite dintre conducerea Micherechiului şi AŢRU, în viaţa de zi cu zi a şcolii şi-a băgat coada politica, corpul profesoral este dezbinat, ceea ce îşi pune amprenta în mod categoric pe activitatea de la catedră, pe rezultatele copiilor. Şi până la urmă, ce este o şcoală? Teren de luptă pentru profesori sau palat al ştiinţelor, unde tinerii sunt pregătiţi pentru societate, pentru viitor? Răspunsul bun îl ştiţi fiecare.
Războiul dintre noi lasă în urmă multe victime. Marii perdanţi sunt copiii şi părinţii lor, adică familiile care alcătuiesc baza societăţii noastre. Lupta fără sfârşit pentru dreptul de administrare a şcolii şi grădiniţei din Micherechi a cauzat destrămarea familiilor, sfadă între neamuri şi prieteni. Majoritatea nici măcar nu înţelege ce stă în spatele acestor jocuri de putere. Părinţii se plâng de luni bune că profesorii se ocupă mai mult cu politica decât cu elevii. Până la urmă, pentru ei e indiferent cine este gazda şcolii, important este să-şi ştie copiii într-o şcoală bună şi alături de profesori devotaţi. Pe de altă parte, părinţii sunt revoltaţi de ce li se tot cere opinia, când ei şi-au spus-o odată: la referendumul din decembrie 2015, unde majoritatea covârşitoare a cerut ca şcoala să rămână în administrare locală.
„Războiul” pentru şcoala din Micherechi durează de mai bine de un an. Un război inutil, deoarece până la urmă nu aceea contează cine administrează şcoala (banii pentru funcţionare oricum de la stat vin), ci mult mai important este activitatea care se desfăşoară în instituţie. Cei în jur de 100 de elevi şi părinţii lor nu mai vor sfadă şi circ în jurul şcolii. Şcoala din Micherechi a fost în toate timpurile o şcoală bună, cu copii bine pregătiţi. Această şcoală românească a fost cea care întotdeauna a dat cei mai mulţi elevi pentru singurul liceu românesc din Ungaria. Rolul ei între instituţiile de învăţământ din Ungaria nu este unul de neglijat. Factorii responsabili să nu uite nicio clipă că atunci când iau o decizie greşită, negândită, egoistă, forţată, periclitează nu doar viitorul celei mai importante instituţii dintr-un sat oarecare, ci viitorul întregii noastre comunităţi.

Eva Şimon

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...