![]() |
Henri Mattise: La Blouse Roumaine |
La jumătatea secolului al XIX-lea, costumul popular
românesc devine adesea model pentru pictorii, desenatorii, fotografii atraşi de
frumuseţea costumului, dar şi de cea a femeilor care îl poartă. Astfel,
fotograful şi graficianul maghiar Carol Papp de Szathmáry publică în perioada
1860–1870 zeci de imagini, desene, acuarele cu femei îmbrăcate în costume
tradiţionale româneşti, lăsând astfel o nepreţuită frescă despre ia de acum 150
de ani. Pictorii români din diferite curente au pus şi ei în valoare ia, în
primul rând fiindcă modelele lor purtau în mod spontan astfel de piese de
îmbrăcăminte. Mă gândesc aici la Nicolae Grigorescu, Camil Ressu, Gheorghe
Tattarescu, Ştefan Luchian, Nicolae Vermont.
![]() |
Constantin Daniel Rosenthal: România Revoluţionară |
Ia începe să fie asociată României, ca simbol identitar,
în pictura alegorică a lui Constantin Daniel Rosenthal. Născut la Pesta, într-o
familie de negustori evrei, Roshental ajunge la Bucureşti după ce studiază la
Academia de Arte din Viena, unde se împrieteneşte cu tineri români aflaţi şi ei
la studii în capitala Imperiului. Sunt anii revoluţiei paşoptiste. Rosenthal
intră în masonerie şi va adera cu trup şi suflet la cauza patrioţilor români
din Muntenia. Lucrările având ca temă Revoluţia română de la 1848 au fost cele
care l-au consacrat pe Rosenthal. Cel mai semnificativ moment din creaţia lui
este tabloul alegoric „România revoluţionară”. Muza lui Rosenthal a fost Maria
Rosetti, soţia prietenului său, C.A. Rosetti. Datorită spiritului ei patriotic înflăcărat,
Rosenthal a ales-o de multe ori să îi pozeze. Tabloul cu Maria Rosetti
îmbrăcată în ie, reprezentând România, a fost realizat la Paris, în 1850, şi
evocă luptele cu turcii de la Bucureşti, pe Dealul Spirii, din data de 13
septembrie 1848.
![]() |
Carol Papp de Szathmáry:
Munteancă
|
Mişcarea de universalizare a iei, ca pattern românesc, nu
porneşte însă nici de la lucrările ungurului Papp de Szathmáry, nici de la
pânzele evreului Rosenthal, ci de la tabloul unui pictor avangardist francez:
Henri Matisse. În aprilie 1940, într-un hotel din Nisa, Henri Matisse termina
de pictat „La blouse roumaine”. Pictorul lucra la acest tablou din noiembrie
1939. Ca inspiraţie, i-a servit o colecţie de ii româneşti care i-a fost făcută
cadou de pictorul român Theodor Pallady, cu care era prieten. Tabloul se
păstrează la Paris, în Muzeul Naţional de Artă Modernă, Centrul Pompidou.
Despre colecţia de ii a lui Matisse, însă, nu se ştie unde a ajuns! Primul şi
cel mai cunoscut tablou al său despre cămaşa tradiţională românească, „La
blouse roumaine”, reprezintă un fundal roşu intens, pe care se odihneşte strâmb
o tânără cu o fustă albastră şi cu bluză albă. Chipul tinerei este schematic,
în centru pânzei sunt semnele negre şi altiţa galbenă de pe ie, ca un fel de
inscripţii misterioase. Deşi am putea crede cu uşurinţă că acest model nu a
fost o femeie în carne şi oase, fata din pânza lui Matisse a existat în
realitate! Cea care a făcut celebră ia românească era cunoscută în lumea
artistică a Franţei: Lydia Delectorskaya, o rusoaică, asistenta şi modelul
favorit al pictorului. Matisse cunoştea mai multe românce stabilite în Franţa:
pe Elvira Popescu, Elena Văcărescu, Anna Brâncoveanu de Noailles, Martha
Bibescu. Dar nu una dintre ele este femeia îmbrăcată în ie, ci rusoaica Lydia
născută în 1910, în Siberia, fiica unui medic, rămasă orfană la vârsta de 12
ani. O mătuşă a ajutat-o să se refugieze în Franţa, unde a încercat să studieze
medicina, dar abandonează studiile din pricina situaţiei materiale. L-a
întâlnit pe Matisse la Nisa, în 1932, devenind asistenta sa. Tânăra rusoaică
l-a fascinat în aşa măsură, încât Matisse a făcut sute de tablouri, desene, schiţe
şi gravuri numai după modelul Lydiei. Legătura lor a iscat stări încordate
între Matisse şi soţia sa, Amelie. Aceasta şi-a părăsit soţul, lăsându-l
rusoaicei cu 40 ani mai tânără decât el. Henri Matisse a murit la 3 noiembrie
1954, iar Lydia Delectorskaya, „Regina de gheaţă” din Siberia, a murit la 87 de
ani, la 16 martie 1998, la Paris. Ea a scris un volum despre relaţia sa cu Matisse
şi despre procesul de creaţie al acestuia, dar, din păcate, nu s-a gândit
nimeni s-o întrebe amănunte despre colecţia de ii a pictorului, eventual unde
au ajuns aceste bluze româneşti dăruite pictorului francez de Theodor Pallady.
![]() |
Ea este Lydia în ie românească, într-un desen mai puţin cunoscut, din 1938 |
Pe lângă „La blouse roumaine”, Matisse mai are şi alte
lucrări despre ie. Sunt cunoscute 10 pânze, pictate între 1937–1944. Colecţia
dăruită de Pallady nu cred că va fi recuperată vreodată, dar reprezentările
iilor româneşti sunt admirate în lucrări aflate în centrul creaţiei plastice
universale.
Mihaela Bucin
Comentarii
Trimiteți un comentariu