20 iul. 2016

Editorial - Cuminţenia românului


Vestita campanie de subscripţie publică din România sfârşitului de secol XIX, „Daţi un leu pentru Ateneu”, pentru ridicarea Ateneului Român, una dintre clădirile simbol ale capitalei române, a intrat în memoria românilor atât prin sloganul ei melodios, prin gestul filantropic al societăţii de atunci cât şi prin mândria de a avea în capitala ţării o clădire atât de impozantă cu o sală de concerte cum puţine erau atunci în toată Europa. De atunci şi până azi multe acţiuni filantropice şi de binefacere au marcat în primul rând istoria socială, religioasă a românilor, să ne gândim doar la donaţiile pentru contrucţiile de biserici, mănăstiri sau spitale, la ajutorarea săracilor sau bolnavilor prin diferite fundaţii.
Premierul României Dacian Cioloş şi-a propus să-i sensibilizeze pe românii de pretutindeni şi în domeniul valorilor culturale, chemându-i să doneze bani pentru cumpărarea uneia dintre cele mai importante creaţii a lui Constantin Brâncuşi, „Cuminţenia pământului”, care este statuia emblemă a „primelor sculpturi moderne din lume”. Campania „Brâncuşi e al meu” a fost lansată la mijlocul lunii mai, într-o lună şi jumătate adunând doar 4,5% din suma necesară de 6 milioane de euro, pentru ca lucrarea realizată de Brâncuşi în 1907 să rămână în proprietatea statului român. Campania de donaţii publice durează până la 30 septembrie şi aşteaptă să i se alăture orice român din lume, care iubeşte arta românească şi creaţiile lui Brâncuşi.

Despre opera sa, Brâncuşi spunea: „Cumințenia pământului… A fost încercarea mea de a da de fundul oceanului, cu degetul arătător (încercarea de a atinge vechimea, arhaicul). Căci mi-a fost prea mare spaima când i-am ridicat vălul… Femeia nu trebuie niciodată dezvăluită… Isis trebuie să rămână acoperită sub cel puțin unul din cele șapte văluri ale frumuseții sale, cel al misterului – care îi oferă și prețuirea și nemurirea. Cumințenia pământului a fost, pentru mine, ceea ce este cu mult mai adânc femeia – dincolo de psihologia dumneavoastră!”
Românii, în general, îşi iubesc trecutul, tradiţiile, moştenirea culturală. Anii comunismului şi apoi cei ai post-comunismului, guvernele şi politicienii corupţi, le-a distrus însă încrederea în instituţiile statului. Ei se solidarizează şi se ajută între ei în cazul copiilor bolnavi sau când statul norvegian le-a răpit copiii unor familii de români, precum şi în cazuri cum a fost incendiul de la Clubul Colectiv cu tineri arşi de vii în tragicul eveniment. Atunci când însă Guvernul îi cheamă să pună umăr la umăr şi ban la ban pentru a salva o lucrare ce aparţine patrimoniului cultural naţional ei nu se înghesuie. Oricât i-ar sensibiliza arta lui Brâncuşi, cei mai mulţi trăiesc în prezent, în ziua de azi când văd în jurul lor numai bani vărsaţi pe proiecte inutile, pe autostrăzi neterminate, bani europeni furaţi de politicieni fără scrupule, etc.
Premierul Cioloş însă cu siguranţă nu s-a gândit doar la noi, cei de azi, când a lansat această campanie de strângere de fonduri pentru „Cuminţenia pământului”, ci la generaţiile viitoare care vor putea admira această statuie-simbol al celui mai mare sculptor român Constatin Brâncuşi într-un muzeu din Bucureşti. Acum e momentul ca românii din toată lumea să repare o mică părticică din greaşeala enormă făcută de Statul român acum 65 de ani, în 1951, de a-i refuza oferta lui Brâncuşi pentru a lăsa moştenire României 200 de lucrări şi atelierul său din Paris. „Prin »Cuminţenia pământului« ne cumpărăm şi noi cuminţenia ca popor”, sunt îndemnaţi acum românii din toate colţurile lumii.

Eva Şimon

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...