 |
| Mai multe imagini aici |
„Îmbracă-te în IE românească sau în orice altă cămaşă tradiţională moştenită de
la bunica ta!” Cu acest îndemn au fost invitaţi românii din Ungaria la
Jula, la evenimentul cultural-etnografic, organizat de Ziua Universală a Iei.
Această acţiune de succes a avut loc pe 24 iunie, la Uniunea Culturală a
Românilor din Ungaria, în organizarea Institutului Cultural Român din Budapesta.
Faptul că la eveniment româncele şi-au îmbrăcat cămăşile populare cu mândrie onorând
astfel invitaţia, reprezintă o dovadă în plus că eforturile depuse pentru
promovarea valorilor culturale nu au fost şi nu sunt în zadar.
Cămaşă, cămeşe, spăcel sau ia românească, cum
i se spune mai nou, a ajuns din lada de zestre a bunicii în patrimoniul
mondial. Pictori celebri au surprins-o în operele lor, designeri importanţi au
stilizat-o în colecţiile lor şi vedete au inclus-o în garderoba lor. Aceste
cămăşi populare româneşti, care au dus faima României peste hotare, cuprind
fiecare în parte personalitatea zonei în care a fost lucrată fiecare, culoarea
locală, şi poartă în spate o poveste şi o rugăciune. Poveşti frumoase şi o mică
parte din aceste frumuseţi au fost expuse la evenimentul organizat la Jula,
vinerea trecută.
Piesele din cadrul expoziţiei au oferit
vizitatorilor o incursiune în timp şi spaţiu şi, în acelaşi timp, o experienţă
estetică memorabilă. Fiindcă timpul a fost cu noi şi am avut parte de o zi
frumoasă cu mult soare, expoziţia a avut loc în aer liber, în curtea Uniunii
Culturale, unde au fost montate şi două mici ateliere dedicate confecţionării
şi îngrijirii iei. Aici vizitatorii au putut să înveţe cum se face o cămaşă
tradiţională la fel de frumoasă ca odinioară, cu protagonistele Aurelia Matei-Lazea,
creator popular, păstrătoare a meşteşugurilor şi tradiţiilor locale din zona
Munţilor Apuseni şi cu Pălăguţa Hodor, creator popular din Slătioara,
Maramureş, din mâinile căreia ies ţesături excepţionale. Doamnele au adus cu
ele tradiţia locului şi poveştile lor. Doamna Aurelia a adus cu ea o comoară
nepreţuită, „cămeşea cu ciupag”, o cămaşă închisă la gât cu o broderie
extraordinară, realizată pe încreţirea pânzei, care necesită foarte multă muncă
şi tehnica de realizare este foarte dificilă. Aceste cămăşi sunt rare şi au o
vechime de înainte de Primul Război Mondial.
Doamna Pălăguţa provine dintr-o zonă
etnografică încă vie, unde cămaşa a constituit şi constituie şi acum un lucru
important. În satul dumneaei aceste frumuseţi nu au fost puse la naftalină, iar
lada de zestre nu a fost urcată în pod. Ea ne spune că fetele încă îşi coase
cămaşa pentru nuntă şi acum, iar portul tradiţional a rămas în continuare haina
de duminică pe care o îmbracă cu dragoste orice sătean când merge la biserică
sau la o sărbătoare, de aceea ea a adus la Jula şi războiul de ţesut şi fusul
pentru tors lână, de care este nedespărţită, dar şi o frumoasă colecţie de
cămăşi tradiţionale lucrate cu multă migală. Aceste două doamne au încercat
să-i convingă pe cei interesaţi de valoarea acestei cămăşi pentru a fi purtată
în zilele noastre cu mândrie. (Cu
frumoasele poveşti ale celor două doamne vom reveni într-un număr următor.)
Evenimentul a
continuat cu o poveste muzicală, una în care fiecare spectator, de la mic la
mare, se poate regăsi: Povestea Naiului, „naratorul” acestui eveniment fiind Radu
Nechifor, naist, profesor şi artizan de naiuri. Naistul ne-a spus că în
atelierul său fiecare piesă unicat este confecţionată la comandă, pentru naişti
profesionişti, care doresc să li se facă naiul la comandă conform cerinţelor şi
nivelului tehnic de care au nevoie. Radu Nechifor a studiat naiul cinci ani de
zile la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, cu renumitul maestru Gheorghe
Zamfir. După terminarea conservatorului a revenit la Sibiu însă încearcă să
facă în aşa fel ca să poată cânta câteodată împreună cu Zamfir: „Acum ne vedem
mai rar, însă încerc să fac diferite proiecte care să-mi ofere oportunitatea de
a mă întâlni cu domnia sa. Maestrul Zamfir este un instrumentist clasic, nu
prin genul pe care îl cântă ci ca muzician. Eu sunt puţin mai nonconformist, să
zicem aşa. Îi sunt profund recunoscător pentru toate lucrurile pe care le-a
făcut pentru mine, dar fiecare îşi urmează personalitatea lui ca muzician”, a
mărturisit domnul Radu Nechifor despre relaţia sa cu Gheorghe Zamfir.
În seara de Sânziene,
pe 24 iunie, Radu Nechifor a încântat publicul julan cu folclor românesc, însă
a mărturisit că a încercat şi alte genuri de muzică cu naiul său, genuri care
i-au adus mare succes în rândul tinerilor atât în ţară, cât şi peste hotare: „Nu
cânt doar muzică populară, în conservator am studiat muzică clasică, şi anul
trecut am făcut un curs de jazz, fiind demult pasionat de acest gen de muzică.
Jazz la nai este o nişă foarte mică, dar care a fost primit foarte bine de
public. Mai ales la Sibiu, unde am avut un proiect cu mai multe genuri
muzicale, care în anul 2013 a adunat în Piaţa Mare a Sibiului la concerte peste
5 mii de oameni, iar doi ani mai apoi, în 2014 şi 2015, am avut un succes
dublu. Concertul din 2015 de la Sibiu, Simply The Best – Povestea Naiului, în
cadrul căruia am reuşit să aduc în faţa publicului o abordare aparte cu cinci
genuri muzicale diferite: folclor, jazz, pop-rock, clasic şi Djing a fost de
mare succes, ceea ce mi-a dat de înţeles că naiul este un instrument iubit şi cunoscut
şi în rândul tinerilor.”
La Ziua Iei din Jula
fiecare participant a venit cu ia şi cu povestea sa. Poveşti care continuă…
A.B.
Comentarii
Trimiteți un comentariu