30 sept. 2016

Editorial - Ungaria este tot mai urâcioasă şi intolerantă

În spatele meu, în autobuz, trei băieţi de vreo 10–12 ani dezbat înfierbântaţi problema imigranţilor. Unul: – Aţi auzit că ieri noapte au prins la graniţă nişte sirieni şi poliţiştii i-au dus la închisoare? Celălalt: – Păcat că nu am fost acolo. I-aş fi lovit cu piciorul şi le-aş fi zis să meargă înapoi la ei acasă, în ţara lor! Al treilea: – Eu i-aş fi scuipat! Mă uitam în spate şi văd trei băieţi frumuşei, unul mai bărnăcuţ, clar că era de etnie romă. M-a şocat violenţa vorbelor lor faţă de nişte oameni pe care nici măcar nu i-au văzut, doar au auzit ştirea la tv sau radio. Vorbele agresive ale acestor copii sunt rezultatul faptului că, de mai bine de un an, mediile din Ungaria varsă zi-noapte ştirile controversate despre imigranţii din ţările arabe şi nord-africane. Situaţia nu este una imaginară. Chiar s-a întâmplat aici, aproape de graniţa româno-maghiară. Dar, din păcate, putea să fie în oricare colţ al Ungariei.

Cu câteva săptămâni înainte de referendumul din 2 octombrie, la care cetăţenii ungari vor fi întrebaţi dacă doresc să permită Uniunii Europene să mandateze reinstalarea cetăţenilor non-ungari în Ungaria fără aprobarea Parlamentului, s-a înfiinţat în nordul ţării o organizaţie a ţiganilor cu scopul de a mobiliza minoritatea romă pentru a vota contra imigranţilor, care, vezi Doamne, vor veni să le violeze soţiile şi fetele şi să le ia locurile de muncă. De 25 de ani încoace niciodată nu a fost aşa de mare ura faţă de străini în Ungaria cum este de câteva luni. Sondajele arată nu doar că îi urâm mai tare pe arabi, dar până şi faţă de ungurii din afara ţării a crescut intoleranţa.
Cei care urmăresc problema respectării drepturilor minorităţilor din Ungaria au fost şocaţi zilele trecute de o veste îngrijorătoare: au fost suspendaţi din activitate angajaţii Biroului de protecţie a drepturilor minorităţilor naţionale şi etnice (NEKI), deoarece în scurt timp acesta se va desfiinţa, precum şi Centrul de Presă Roma (RSK) şi-a sistat activitatea pentru un termen nelimitat. În timp ce miliarde de forinţi se varsă în saci fără fund, sume dedicate integrării sociale a etniei romă, organizaţii şi instituţii de intelectuali, care luptă contra rasismului şi pentru protecţia a drepturilor minoritare, ajung în pragul disperării şi a desfiinţării.
Ştirea desfiinţării acestor instituţii nu a ajuns pe coperţile ziarelor din Ungaria. Problema a fost analizată şi semnalată doar de câţiva intelectuali, care îşi dau seama de retrogradarea situaţiei minorităţilor din ţară. În rest, indiferenţa opiniei publice a ajuns la cote inimaginabile în ultimul timp.
Atât la ţigani cât şi la celelalte naţionalităţi din Ungaria azi sunt băgate în seamă numai acele organizaţii şi instituţii, care arată o imagine perfectă, care nu pun întrebări doar dau din cap aprobator la tot ce li se spune de sus. Care dansează, cântă şi, mai nou, şi gătesc în ceaune, şi chiar cred că prin asta şi-au făcut datoria faţă de „păstrarea tradiţiilor strămoşeşti”. Forumurile naţionalităţilor sunt prezentări de rapoarte despre acţiuni total inutile, urmate de mese bogate şi gustoase. Răspunsuri de mult nu se mai dau. Cei care acum câţiva ani mai aveau curajul nebunesc să pună întrebări, azi tac. Tac şi înghit în sec.
Ungaria se închide în sine pe zi ce trece. Când vor fi mari, băieţii din autobuz se vor ruşina de gândirea duşmănoasă şi urâcioasă pe care au avut-o. Şi sunt sigură că vor fi supăraţi că au fost manipulaţi din fragedă copilărie.

Eva Şimon

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...