Un vis împlinit la Şcoala românească „Lucian Magdu” din Bătania - Inaugurarea mansardei cu noi săli de clase şi laboratoare
Şcoala Generală Românească „Lucian Magdu” din Bătania s-a îmbăgăţit cu noi
săli de clase şi laboratoare, după ce au fost finalizate lucrările de
consctrucţie ale mansardei instituţiei de învăţământ. Acestea s-au realizat cu
ajutorul a 150 de milioane de forinţi, asiguraţi de Guvernul de la Budapesta.
Festivitatea de inaugurare a avut loc miercuri, 31 august, în prezenţa reprezentanţilor
Executivului de la Budapesta şi ai vieţii publice româneşti din Ungaria.
Lucrările au fost efectuate în doar două
luni şi jumătate, acestea fiind începute la 15 iunie. „Numărul elevilor de la şcoala românească creşte în continuare”,
ne-a declarat Iulia Olteanu, directoarea
instituţiei româneşti din Bătania. „Şcoala
Românească din Bătania s-a despărţit în 1992 de cea sârbească, atunci când avea
doar 26 de elevi, dar încetul cu încetul, instituţia noastră de învăţământ a
început să trăiască a viaţă independentă. La sfârşitul anilor ’90, aveam cam 50
de elevi, dar numărul lor a crescut în continuare.”
Clădirea fostei şcoli româneşti nu a
mai oferit nici cele mai modeste condiţii pentru efectivul tot mai mare al
elevilor. A fost nevoie deci, de o nouă şcoală. A durat aproape zece ani, până
când a fost ridicată clădirea noii şcoli româneşti din Bătania. În anul 2002,
în Comisia mixtă maghiaro-română s-a semnat un protocol care a prevăzut
construirea şcolii. Până la urmă, ea a fost dată în folosinţă în anul 2008,
oferind celor 59 de elevi de atunci condiţii aproape optime. „Ne-am bucurat foarte mult pentru că totul a
fost nou şi modern. Deşi nu aveam toate încăperile necesare unei şcoli, pentru
că ea a fost concepută de la bun început cu mansardă, dar faţă de ce aveam
înainte, a fost foarte bine”, spune
directoarea Iulia Olteanu.
Numărul copiilor a crescut în
continuare, astfel lărgirea spaţiului şcolii a devenit din nou o problemă de
actualitate.
La ora actuală, Şcoala Românească
din Bătania are cam 120 de elevi şi nu se mai poate numi o şcoală mică, cum era
chiar şi cu zece ani în urmă. A început deci, o activitate depusă în vederea
atragerii unor fonduri necesare pentru terminarea celei de-a doua etape a
şcolii din Bătania.
Autoguvernarea pe Ţară a Românilor
din Ungaria, împreună cu purtătorul de cuvânt în parlamentul de la Budapesta, Traian Kreszta au înaintat cereri pentru
îndeplinirea obiectivului, iar încercările au fost încoronate cu succes. „În comisia parlamentară din care fac parte
purtătorii de cuvânt, încercăm să ne înţelegem în fiecare an despre principiile
folosirii fondurilor care ne stau la dispoziţie”, spune Traian Kreszta. „Anul trecut germanii au obţinut o sumă de
250 de milioane de forinţi, iar în acest an a fost cazul ca românii să
primească o sumă mai mare. Cred că putem fi mulţimiţi şi e bine că am ajuns să
ne îndeplinim acest vis al nostru.”
La festivitatea de inaugurare a fost
prezent şi Soltész Miklós, secretar
de stat al Ministerului Resurselor Umane din cadrul Guvernului de la Budapesta.
Panglica de inaugurare a fost tăiată împreună cu directoarea instituţiei, după
care a urmat un ceremonial de sfinţire, săvârşit de către Preasfinţitul Siluan, Episcopul românilor ortodocşi
din Ungaria.
„Ne-am
propus să aprofundăm relaţiile guvernului cu cele 13 naţionalităţi autohtone
din Ungaria, indiferent dacă este vorba despre domeniile cultural sau religios”,
ne-a spus secretarul de stat Soltész. „Este un frumos exemplu lărgirea spaţiului şcolii
româneşti din Bătania, în valoare de 150 de milioane de forinţi. Este important
acest lucru atunci când relaţiile româno-maghiare sunt uneori apăsate de
anumiţi factori, dar există chiar mai multe exemple promiţătoare. În lumea de
astăzi este evident că este bine dacă popoarele din această parte a Europei
reuşesc să colaboreze, iar divergenţele nu ne servesc interesele.”
Cât de românească este o şcoală însă
nu depinde numai de condiţiile pe care le oferă, ci şi de atmosfera ei. La
Bătania nu este o curiozitate să auzi vorbă românească, chiar şi în rândul
copiilor.
„O parte din cadrele didactice de la grădiniţă, dar şi de la şcoală a venit
din România”, spune purtătorul de cuvânt Traian Kreszta. „A fost ideea mea, la care am ţinut foarte
mult ca la ambele instituţii să fie profesoare care nu vorbesc limba maghiară.
Încetul cu încetul şi elevii au folosit tot mai mult limba.”
Anul şcolar 2016/2017 a fost deschis
cu o zi mai târziu, pe 1 septembrie, la dispoziţia copiilor şi profesorilor
stând o şcoală cu două nivele, cu săli de clase şi laboratoare suficiente,
dotate corespunzător.
Tiberiu Boca
Comentarii
Trimiteți un comentariu