20 oct. 2016

Oameni şi istorii cu care ne mândrim - În 1849, Eftimie Murgu a fost în temniţa din Arad, alături de generalii maghiari

Eftimie Murgu
În drum spre Transilvania, Murgu este arestat în 15 septembrie 1849, în comuna Luncani, de aici e dus în închisoarea din Arad. Despre circumstanţele arestării sale aflăm amănunte de la el însuşi. La 21 septembrie 1849, din Arad, Murgu îi trimite o scrisoare lui George Bariţiu, în care relatează împrejurările detenţiunii sale, asprimea cu care a fost tratat, modul desfăşurării anchetei; reproduce acuzele care i s-au adus de către judecătoria marţială din Arad privind activitatea sa în timpul revoluţiei şi răspunsurile pe care le-a dat.
Prezentăm doar câteva fraze din această scrisoare:
„Acolo, dus la comisar, fui primit cu grobienătăţi. De aci predat militarilor şi dus la gardă. Aci mă despoiară de toate, cam 400 fl. arg., ceasornicu, cheile toate, taman ca cei din pădure. În casa de gardă petrecui peste noapte insultat de toate cătanele. Joi mă dusăsă ca pe HS., în feară, la judecata comisiunei, în care din afară de militari să afla şi Petrovici şi Costici. Costici a fost moderat, poate fiind ţinţar. Dar Petrovici-vaca – voia să afle spini în coleşă. Într-altele să ştiţi că înaintea comisiunii a zis că lui i se văd toate inteligenţele române plecate ungurilor. La care zisă-i: „de vei putea dovedi?!” Auditoriu zicea că am vină căci am mers în Ardeal. (…) Aice sunt genărarii unguri vecini cu mine. Sunt în alte cazarme şi miniştrii, deputaţii închişi.(…) Aicea, venind prin Arad în fiară spre scandala a tot publicului, fui dus înaintea genărariului Hainau. Acesta, informat de inimicii mei îmi află vină că m-a întîmpinat publicul cu atîta pompă şi că m-a numit martir al libertăţii; spusăi că aceasta a făcut-o poporu. (…) Sîmbătă, cam pe la 9 ceasuri dimineaţa, fui dus în cetate fără nici o strajă numai cu un ofiţir în cocie; aici căpătai casă curată nu temniţă – lîngă fişpanu Garbovici. Seara, sîmbătă, sosind genărarii lui Görgey, ce s-or predat muscalilor, lăcaşul meu s-a dat lui Damianici iară eu tot în casa aceea am căpătat două sobe curate. (…)”
În timpul anchetei de la Arad, i s-a confiscat averea. În 8 octombrie 1851 se aduce sentinţa, unde se spune: „Euthym Murgu, născut în Ruderia, pe teritoriul regimentului grăniceresc bănăţean român, în vîrstă de 40 de ani (în 1851 era de fapt de 46 de ani – V. Ch.), ortodox, necăsătorit, avocat şi deputat al comitatului Caraş, a participat şi după rescriptul regal din 13 octombrie 1848 la dieta ilegală… a votat la 13 aprilie 1849 pentru detronarea dinastiei, a participat la 17 iulie 1849 la o adunare populară din Caransebeş şi a primit să fie din nou deputat. Chiar şi în august 1849 a încercat, la îndrumarea ministrului preşedinte Szemere, să mijlocească o înţelegere între românii ardeleni şi guvernul revoluţionar şi în 15 august 1849 a avut consfătuiri în problema aceasta la Făget cu generalul rebel Bem. Consiliul de război, constatînd că cei de sus (sînt înşirate 38 de nume, între aceştia e şi Murgu – V. Ch.) au comis crime de trădare, condamnă pe toţi la confiscarea averii şi la moarte prin ştreang. Deoarece M. S. prin hotărîrea sa din 25 august a. c. a binevoit să-i graţieze pe condamnaţii la moarte, pedeapsa se schimbă în închisoare. Murgu e condamnat la 4 ani temniţă, pe care o face în închisoarea din Josefstadt (Boemia). Confiscarea averii nu-l prea lovi pe Murgu avea 26 florini, parte din moştenire după fratele său şi o ladă cu cărţi şi scripte.”


El va fi eliberat în octombrie 1853. Nu cu mult timp după eliberare, Universitatea din Jena îi oferă catedra de filozofie, iar cea din Budapesta îl proclamă membru ordinar al Facultăţii de drept. Trăieşte ca avocat la Pesta, dar era foarte retras.

Maria Berényi

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...