22 nov. 2016

Simpozion ştiinţific la Jula – o întâlnire de prestigiu a intelectualilor români

În zilele de 12–13 noiembrie, la Jula s-a desfăşurat cel de-al XXVI-lea simpozion ştiinţific, organizat de Institutul de Cercetări al Românilor din Ungaria. Acţiunea a avut loc cu sprijinul acordat de Ministerul Afacerilor Externe, de Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni şi de Ministerul Resurselor Umane de la Budapesta. La desfăşurarea lucrărilor au participat, alături de numeroşi invitaţi din Ungaria şi România, şi ambasadorul României în Ungaria, domnul Marius Lazurca şi consulul general Florin Vasiloni de la Jula.

Cuvântul de deschidere şi de închidere a simpozionului i-a revenit conducerii Institutului, în persoana doamnei dr. Maria Berényi, care a salutat cu entuziasm ediţia prezentă. Aceasta a subliniat faptul că acest un sfert de secol de existenţă a adus în portofoliul Institutului în jur de o sută de volume, sute de articole ştiinţifice, apărute în reviste academice, precum şi în periodicele proprii. S-a reuşit consolidarea unui colectiv de excepţie printre care se numără şi protagoniştii simpozionului actual, devenit tradiţional şi de prestigiu.



„Organizarea simpozioanelor am început-o în toamna anului 1990. Am avut grija apoi ca aceste evenimente să aibă loc în fiecare an şi, iată, am ajuns în al 26-lea an de existenţă. Împrejurările de la început nu erau, poate, cu mult mai prielnice decât cele neprilenice, de astăzi. Institutul a întâmpinat mereu diferite obstacole. Ne-am asumat organizarea acestui simpozion cu intenţia declarată de a redescoperi şi de a împărtăşi valorile spirituale şi culturale ale comunităţii româneşti din Ungaria. Simpozionul a devenit un model, acela al proiectelor culturale, care nu sunt abandonate cu uşurinţă, aşa cum se întâmplă adesea în lumea de astăzi. Apoi, sutele de comunicări ştiinţifice, susţinute timp de două decenii şi jumătate în cadrul lucrărilor simpozionului, care au fost publicate şi au ajuns astfel să fie larg popularizate, pentru că din fericire volumele simpozionului ajung la mulţi oameni. Viaţa unei publicaţii este efemeritatea însăşi. Aşa că o publicaţie atingând douăzeci şi cinci de ani e deja un fenomen…”, a spus doamna Maria Berényi în deschiderea evenimentului.


Pe parcursul celor două zile, au fost susţinute mai multe comunicări cultural-ştiinţifice, paleta acestora fiind foarte variată. Prof. univ.dr. Cornel Sigmirean, de la Facultatea de Ştiinţe şi Litere a Universităţii „Petru Maior” din Târgu Mureş, fidel susţinător al simpozionului, a prezentat o lucrare despre primul şi cel mai mare istoric al tuturor românilor, Gheorghe Şincai, de la a cărui moarte la începutul acestei luni s-au împlinit 200 de ani. Interesante şi ample biografii culturale despre Sfântului Andrei Şaguna şi Magnatul de la Lucareţ, dr. Iosif Gall (cel de-al doilea mare mecenat după Andrei Şaguna) au fost prezentate cu pricepere de către istoricii Mircea Gheorghe Abrudan şi Ovidiu Iudean din Cluj-Napoca. Iulia Mărgărit din Bucureşti a dezvăluit cele mai importante părţi ale basmului popular, cu întâmplări la care participă personaje supranaturale dar şi reale ce trec prin situaţii fabuloase. A făcut şi o comparaţie cu basmul lui Vasile Gurzău „Împăratul şi săracul”, basm care susţine ordinea valorică a binelui, triumfând împotriva forţelor răului. Dr. Elena Rodica Colta, etnolog la Complexul Muzeal Arad a susţinut o cumunicare despre ieşirea din patriarhatul tradiţional al femeii şi plecarea sa din sat, emanciparea acesteia, în lucrarea intitulată „Adio diferenţei. Ieşirea tărăncii române din imobilism”. Elena Csobai, muzeograf, colaborator al Institutului de Cercetări al Românilor din Ungaria s-a ocupat, în detaliu, de comunitatea ortodoxă românească din Homorogul Unguresc şi Komádi (jud. Bihor), care au funcţionat ca filiale ale bisericii ortodoxe din Săcal şi ale căror vestigii au fost donate în anul 1925 bisericii din Săcal. Doamnele Maria Marin şi Daniela Răuţu (Bucureşti) au adus în faţa publicului elemente arhaice sau învechite în morfosintaxa graiurilor româneşti din Ungaria în prezentarea „De ce un dicţionar al graiurilor româneşti din Ungaria?”. Dr. Anna Borbély de la Institutul de Cercetări Lingvistice al Academiei din Budapesta a prezentat o statistică despre bilingvism, în urma unor cercetări la o familie de români din Chitighaz. Jasmina Glişici şi Iviţa Glişici din Golubac (Timoc, Serbia) au făcut o prezentare succintă despre viaţa românilor din Serbia de Nord-Est, despre posibilitatea de a utiliza limba română şi drepturile acestora.
La finalul primei zile au fost prezentate şi noile publicaţii ale Institutului, care apar în mod tradiţional în fiecare an în preajma simpozionului, fiind vorba despre revista etnografică „Izvorul” (redactor: Emilia Martin), revista culturală „Lumina” (redactor: Elena Csobai), şi „Simpozion” (redactor: Maria Berényi), publicaţie care cuprinde comunicările simpozionului ştiinţific de anul trecut.
„În anul 2016 trăim momentul aniversar în care cultura română a primit un nume nou, devenit simbolul ei în universalitate: Eminescu. La 9 martie 1866, revista Familia, publicație românească cu sediul la Pesta, lansează un nou poet care avea să se impună atenției publice din chiar acel an”, a spus Maria Berényi la vernisajul expoziţiei „150 de ani de la debutul lui Mihai Eminescu în revista Familia de la Pesta”, în cadrul căreia au fost expuse lucrări ale artiştilor plastici români din Ungaria, pe nume: Adela Kiss, Ştefan Oroian, Emilia Nagy şi Elena Csobai Botyánszki.



Cinci elevi ai Liceului „N. Bălcescu” din Jula (Nicoleta Solcan, Csaba Cefan, Kata Martin, Cristian Bigu şi Anita László) au prezentat, legat de aniversarea a 150 de ani de la debutul lui Mihai Eminescu, poezii din creaţia poetului nemuritor.
Lucrările din a doua zi au cuprins: o prelegere de-a tânărului profesor de muzică Grigore Poiendan din Micherechi, care la fel ca anul trecut şi-a încântat publicul nu doar cu rezultate ale unor cercetări muzicologice în satul său natal, dar şi cu câteva înregistrări de la oameni mai în vârstă din Micherechi. Două profesoare, mamă şi fiică, Stella Nikula şi Iuliana Machhour ne-au convins, prin prelegerile lor, că bijuteria este mai mult decât un simplu obiect de decor. Iuliana a prezentat o lucrare mai generală despre acest subiect, Stella însă a adus şi exemple despre credinţele românilor legate de bijuterii. Istoricul Gabriel Moisa din Oradea a vorbit despre cercetările istoriografice din Bihor, iar Emilia Martin ne-a dezvăluit întâmplări mai puţin cunoscute din trecutul Micherechiului, şi anume, emigraţia în America reflectată în memoria culturală a micherechenilor. Ultima prelegere a fost cea a directoarei Institutului, dr. Maria Berényi, care a evocat cei 150 de ani de la constituirea Academiei Române, punând accentul pe manuscrisele şi documentele lui Moise Nicoară găsite la Biblioteca Academiei.
Evenimentul s-a încheiat cu gânduri optimiste în legătură cu viitorul Institutului de Cercetări al Românilor din Ungaria şi cu simpozionul său anual, care a devenit, în cei 26 de ani, o întâlnire de prestigiu a intelectualilor români.

A.B.–E.Ş.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...