Învăţământul şi cultura românească distinse de AŢRU

Înainte de a vota ordinea de zi, Adunarea generală a Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria şi-a deschis şedinţa din joia trecută, 23 februarie, cu două momente importante: unul trist, iar celălalt fericit. Preşedintele Tiberiu Juhász a cerut un moment de reculegere pentru consilierul local Balogh Lajos, reprezentatul în Consiliul Local din Jula al cartierului Oraşul Mare Românesc, care s-a stins din viaţă pe neaşteptate, în dimineaţa acelei zile. Consilierul Balogh Lajos avea doar 48 de ani. Apoi a urmat înmânarea celor două distincţii fondate de AŢRU în anul 2001: „Pentru Românii din Ungaria” şi „Pentru Învăţământul Românesc din Ungaria” pe anul 2016.



Distincţii, cântece şi mulţimiri
Primul premiu i-a revenit Ansamblului „Doina Bihorului”, condus de Gheorghe Gros din Chitighaz, un însufleţit şi autentic păstrător al tradiţiilor româneşti din Ungaria, care a reuşit să transmită acest „virus” al dragostei faţă de cântecele şi dansurile româneşti din Bihor şi Banat şi tinerelor generaţii. Distincţia a fost preluată de Gheorghe Gros însoţit de tânăra Graziella Kovács, cu care apoi – în semn de mulţumire – au şi interpretat două cântece populare româneşti. „Doina Bihorului”, cu toate că este o formaţie care funcţionează de mai puţin de 5 ani, este printre puţinele exemple de la noi în care diferitele generaţii lucrează în mod perfect pentru valorificarea tezaurului nostru moştenit. Propunerea pentru această distinţie a fost făcută de către Autoguvernarea Românească din Bedeu, care ajută în mod constant munca echipei folclorice.



Celălalt premiu, pentru învăţământ, i-a revenit unei profesoare, care timp de 35 de ani a practicat toate nivelurile de învăţământ public, de la predarea în şcoala generală şi liceu până la cea de la facultate. Eva Ruja Molnár este originară din Micherechi, trăieşte de peste 30 de ani la Macău, azi fiind profesoară de limba română la şcoala generală din Cenadul Unguresc. Domnia sa a mulţumit cu emoţie în glas pentru nominalizarea la acest premiu făcută de Autoguvernarea Românească din Cenad, precum şi consilierilor AŢRU, care au susţinut părerea cenădenilor. În cuvântul său, profesoara Eva Ruja Molnár a subliniat cu satisfacţie că în şcoala din Cenad, unde pe lângă limba română se învaţă şi limba sârbă, de când este ea la această şcoală întotdeauna au fost mai mulţi acei elevi care au preferat să înveţe româna decât sârba.


Despre activitatea celor doi distinşi cu premiile AŢRU pe anul 2016 vom mai reveni în numărul următor.

Bugete aprobate, statute modificate
Şedinţa de lucru a AŢRU a avut următoarele puncte pe ordinea de zi: 1. Informare despre cele întâmplate între ultimele două şedinţe; 2. Aprobarea bugetului pe anul 2017 al AŢRU şi instituţiilor subordonate; 3. Informare despre proiectele pe anul 2017 ale instituţiilor AŢRU; 4. Decizie cu privire la mărirea capitalului social al Editurii de Presă şi Carte Românească „Cronica” Nonprofit SRL; 5. Modificarea Actului Constitutiv al Oficiului AŢRU; 6. Modificarea Actului Constitutiv al Centrului de Documentare şi Informare a AŢRU; 7. Modificarea contractului de finanțare al ziarelor „Cronica” și „Foaia românească”; 8. Cumpărarea unui teren pentru Şcoala Generală şi Grădiniţa Română din Chitighaz; 9. Inițierea tratativelor cu instituția de resort în vederea introducerii unor posturi de televiziune în limba română la Jula, 10. Diverse.
Acestora li s-a mai adăugat o decizie în privinţa înscrierilor la grădiniţele româneşti, care se vor face în perioada 20 aprilie – 20 mai, data exactă fiind stabilită de fiecare instituţie în parte.
La şedinţă a fost aprobat planul bugetar al AŢRU şi instituţiile sale pe anul 2017, care va fi 1.419.823.734 forinţi, cea mai mare parte din aceasta fiind finanţarea celor şase şcoli şi grădiniţe româneşti preluate de AŢRU. Oficiul AŢRU va primi pentru cheltuielile de funcţionare şi pentru presa scrisă 137,5 milioane forinţi, sumă mai mare cu 30 de milioane, fond care va asigura întărirea Oficiului AŢRU prin angajarea unor noi persoane. Finanţarea presei scrise – a revistelor „Foaia românească” şi „Cronica” – este neschimbată deja de peste şapte ani, 36,7 milioane forinţi. Suma este împărţită în mod egal, câte 50%. Centrul de Documentare şi Informare al AŢRU va gospodări în acest an 48 milioane forinţi.

Avem nevoie de săli de sport şi de programe tv în limba română
AŢRU a aprobat ca fiecare şcoală şi grădăniţa din Jula să depună cereri de finanţare pentru construcţii de săli sau teren de sport. S-a hotărât ca să fie mărit capitalul social al Editurii de Presă şi Carte Românească „Cronica” Nonprofit SRL, la suma obligatorie de 3 milioane forinţi. A fost modificat Statutul Oficiului AŢRU, care din acest an va avea un departament compus din 3 persoane pentru problemele legate de învăţământul românesc. Pentru a putea înfiinţa un teatru românesc de naţionalitate, a fost modificat şi Statutul Centrului de Documentare, care a primit o finanţare de 5 milioane forinţi în plus pentru depune bazele unui teatru românesc. Acesta ar colabora cu elevii şcolii şi liceului românesc din Jula.
S-au introdus unele modificări în contractele de finanţare cu redacţiile celor două reviste săptămânale, care cuprind în primul rând schimbări tehnice şi de termene. S-a decis cumpărarea unui imobil aflat în vecinătatea şcolii româneşti din Chitighaz, unde ar urma să se construiască noua sală de sport a instituţiei.
La ultimul punct, cel legat de faptul că de câţiva ani, în Ungaria nu se mai pot prinde posturi de televiziune în limba română s-au încins spiritele. Toată lumea a fost de părere că ar fi nevoie de aceste programe, cei din Jula speră ca la ei în scurt timp să se rezolve această problemă, în timp ce cei din Chitighaz sunt tot mai pesimişti. Aceştia nu înţeleg de ce nu ajută în rezolvarea acestei probleme nici diplomaţia română din Ungaria, care a fost solicitată în repetate rânduri.

E.Ş.

Comentarii