28 apr. 2017

Sărbătoarea cărții româneşti la Budapesta

În perioada 20–23 aprilie a avut loc cea de a 24-a ediție a Festivalului Internațional de Carte de la Budapesta. Invitatul de onoare a fost, în acest an, scriitorul Orhan Pamuk, deținător al Premiului Nobel, considerat reprezentant de seamă al literaturii post moderne din Turcia. Standul României, organizat de Ministerul Culturii și Identității Naționale, împreună cu Institutul Cultural Român de la Budapesta, s-a remarcat prin evenimentele literare la care au fost invitați scriitorii: Dan Lungu, Horia Ursu, Claudiu M. Florian, Ioan Es. Pop, Mihai Vieru, Péter Demény, Papp Sándor Zsigmond, Demeter Szilárd, Tamás Mihoc, Júlia Vallásek şi Ágnes Kali.

Iubitorii literaturii române au avut ocazia să se întâlnească din nou cu scriitorul Dan Lungu la lansarea în limba maghiară a cărții Raiul găinilor. Este deja a treia traducere în limba maghiară, după traducerea romanului Sunt o babă comunistă, în anul 2008, Cum să uiți o femeie, în anul 2010. Scriitorul a mărturisit că după lansarea cărții sale la festival, în aceeași seară a participat la al 78-lea spectacol de teatru după Sunt o babă comunistă, prezentat pe scena Teatrului „Katona József”. Dan Lungu a mai adăugat că este în lucru traducerea cărții sale Fetița care se juca de-a Dumnezeu. În cadrul festivalului a fost lansat în limba maghiară romanul Asediul Vienei, de Horia Ursu, distins în România cu premiul Uniunii Scriitorilor și cu premiul Academiei Române „Ion Creangă”. Cunoscuta traducătoare Gabriella Koszta a transpus în limba maghiară Strada Cetății lui Claudiu Florian, apărută recent la Editura Vince Books.
Un eveniment inedit îl constituie și antologia scriitorilor maghiari din Transilvania, Gumimagány, în traducere în limba română Singurătate gonflabilă, de E. Ferencz Judit. Autorii selectați aparțin mai multor generații și mai multor orientări și tendințe literare.
Un eveniment literar deosebit a fost lansarea volumului Doamnele au vreme…Povestirile româncelor din Ungaria la începutul secolului XXI. Ineditul în acest caz nu este dat numai de faptul că „facerea” cărții este urmare a unui proiect de cercetare demarat în urmă cu mai bine de un deceniu (în anul 2006), și nici de faptul că autoarele sunt șapte doamne „care au vreme”, ci mai degrabă de faptul că interlocutoarele lor sunt evocatoare pentru istoria prin care a trecut comunitatea românilor din Ungaria în ultimul secol. Povestitoarele: Eva Sava, Ana Petrușan, Floare Cozma, Florica Godja, Florica Santău, Maria Pilan, Vioara Oroian împreună cu autoarele: Otilia Hedeșan, Mihaela Bucin, Corina Popa, Monica Vlad, Oana Florea, Nicoleta Mușat, Florentina Leucuția, au rememorat și recuperat imaginea comunității românești din Ungaria pe parcurul unui secol zbuciumat, sfâșiat de două conflagrații mondiale, modificări de frontiere, perioada comunistă și de schimbările căderii Cortinei de Fier. Volumul a apărut la Editura Universității de Vest din Timișoara.
Iubitorii de poezie au fost răsplătiți prin prezentarea a două antologii de poezie. Generația Mileniului – poezie contemporană românească întocmită și tradusă în limba maghiară de tânărul poet orădean Tamás Mihoc, în care apar creații a 27 de tineri poeți români (Editura Syllabux). A doua antologie Liniște, pace, perversiuni, heppiend este o selecție de poeme aparținând tinerilor poeți maghiari din Transilvania (Casa de Editură Max Blecher). Despre poezie s-a aflat în dialog poetul Ioan Es. Pop și criticul literar, profesor universitar, Farkas Jenő. Poetul român a fost prezentat publicului ca reprezentant al generației 90, ca cel mai mare poet român contemporan în viață. Farkas Jenő a precizat că această generație a fost prima, după decenii, care a scris fără cenzură, în mod liber. Au dispărut limitele, iar asta a impus o viziune apocaliptică, un limbaj simplificat, totul devenind absurd, ca în Castelul lui Kafka.
Multitudinea evenimentelor literare de la standul României reflectă interesul deosebit pentru literatura română la Budapesta și faptul că se poate constata privilegiul de care se bucură scriitorii români și norocul de a avea traducători care traduc bine, tocmai pentru că o fac din plăcere și cu pasiune. Festivalul Cărții de la Budapesta nu este numai locul unde au loc lansări de cărți, dar se şi pornesc proiecte pentru noi tălmăciri și evenimente literare.

Gabriela Enea Elekes

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...