10 nov. 2017

Conferinţă despre influența Reformației maghiare asupra culturii române

Cu ocazia aniversării a 500 de ani de Reformă Protestantă, Autoguvernarea Românilor din Seghedin împreună cu Catedra de Limba și Literatura Română a Universității din Seghedin a organizat în ziua de 28 octombrie o conferiță bilingvă intitulată „Influența Reformației maghiare asupra culturii române”. Evenimentul s-a desfăşurat în Biserica Baptistă din Seghedin, un loc cunoscut pentru tinerii baptişti care şi-au făcut studiile în oraşul de pe Tisa, dar şi pentru românii stabiliţi la Seghedin. Conferinţa finanțată de Comisia Memorială Reformația 500 a fost deschisă pe acordurile fanfarei Bisericii Baptiste Române din Micherechi, însoţită şi de câţiva tineri membri ai corului adunării.



Despre efectele spirituale şi culturale ale Reformei asupra culturii româneşti au fost prezentate următoarele prelegeri: dr. Nagy Levente, Univeristatea „Eötvös Loránd”, Budapesta: Înființarea și rolul episcopiei reformate române; Drd. Petrică Crețu, Biserica Baptistă Română din Micherechi: Relația dintre Biserică și stat în gândirea reformatorilor; dr. Gheorghe Petrușan, Seghedin: Reforma și formarea identității naționale a românilor; dr. Mircea Măran, Școala de Studii Înalte pentru Educatori „Mihailo Palov” din Vârșeț, Serbia: Mișcarea baptistă la românii din Serbia; dr. Aleksandra Djurić Milovanović: Institutul de Balcanologie al Academiei din Belgrad, Serbia: Nazarenii, primii neoprotestanți români și impactul lor asupra identității spirituale a românilor din Banatul Sârbesc; dr. Petru Weber, Universitatea din Seghedin: Relația dintre neoprotestantism și mișcarea națională Ia românii din Ungaria dualistă; dr. Mihaela Bucin, Universitatea din Seghedin: Etnologia comunității baptiste românești din Ungaria.
„500 de ani de la Reforma Protestantă a început ca o sărbătoare distantă faţă de români, de România, de viaţa românească. Faţeta protestantă a României este redusă şi destul de discretă. Însă în comunitatea românească din Ungaria, de mai bine de o sută de ani, există şi o comunitate protestantă, iar din aceasta eu cred că au ieşit personalităţi de marcă pentru comunitatea tuturor românilor din Ungaria”, ne-a declarat organizatoarea Mihaela Bucin. „Deasemeni, aceste biserici protestante, evanghelice, sunt printre acele instituţii care prezervă şi duc mai departe limba română. Protestantismul românilor din Ungaria a început la sfârşitul secolului al XIX-lea, prin înfiinţarea Adunării Baptiste din Chitighaz, a continuat cu înfiinţarea altora, la Micherechi şi în satele din Bihor. Din anii 1970 s-au înfiinţat şi adunări penticostale, precum sunt evanghelici de origine română şi la alte culte. Ne-am gândit că dacă acum s-a ivit ocazia sărbătoririi unei jumătăţi de mileniu de la începutul unei noi istorii, al unui nou tip de mentalitate, în lumea umană în care trăim, dacă învăţătura lui Isus a încercat să iasă iar la suprafaţă ca în faza primară, când Mântuitorul nostru a trăit pe pământ, am crezut că e voia Lui şi am organizat această conferinţă.”



„Sigur că fiind vorba despre o problemă extrem de delicată, foarte mulţi sunt tentaţi să vadă în aceste reforme, Reforma religioasă, o tendinţă de deznaţionalizare a românilor, ceea ce nu este o formulă potrivită, pentru că în secolul al XVI-lea, nu exista conştiinţă naţională”, este de părere prof. Gheorghe Petruşan.
„Impactul Reformei asupra culturii româneşti a existat, chiar dacă el a fost vizibil mai ales în Transilvania. Faptul că în Biserica Ortodoxă Română, treptat, începând de la sfârşitul secolului al XVI-lea, se renunţă la limba de cult slavă, slavonă, şi capătă tot mai mult loc limba română, ca limbă naţională, acesta este un efect al Reformei. Sau dacă ne gândim la convertirea la Biserica greco-catolică, din care apare mai târziu mişcarea Şcoala Ardeleană, este tot un efect al Reformei, iniţiată de Martin Luther”, a mai spus prof. Mihaela Bucin.
Pastorul Bisericii Baptiste din Micherechi, Petrică Creţu a vorbit la conferinţă despre evoluţia relaţiei dintre Biserică şi stat, dar şi despre dorinţa reformatorilor de o reîntoarcere la origini, o reîntoarcere la Biblie şi o schimbare a lumii: „Martin Luther şi-a prezentat intenţia de a reforma învăţătura creştină în sensul de a o aduce din nou la Cuvântul lui Dumnezeu. Se cunosc cele trei sola ale lui Luther, Sola scriptura, întoarcerea la Scriptură, adică să lăsăm partea care ţine de tradiţie, Biblia să fie deasupra acestora. Tot el a spus Sola fide, adică omul este mântuit numai prin credinţă, nu ne mai cumpărăm mântuirea prin indulgenţe, prin bule şi alte lucruri. În al treilea rând, Martin Luther a venit înaintea oamenilor cu o învăţătură specială despre gloria lui Dumnezeu, şi aceasta a ajuns să fie completată de Jean Calvin, care vine să spună Soli Deo Gloria, adică totul trebuie să facem pentru slava lui Dumnezeu. Reformatorii, prin aceste propovăduiri, au motivat lumea să îşi schimbe interiorul. De fapt, ei au dorit schimbarea lumii, dar prima dată s-au schimbat ei. Cred că astăzi, la 500 de ani de la Reformă, putem vorbi despre o nouă nevoie de Reformă. Este nevoie să ne schimbăm noi, şi apoi se va schimba şi lumea din jurul nostru”, a concluzionat pastorul Creţu.

T.B.
(Foto: Iulia Kaupert)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...