26 nov. 2017

Şedinţă şi audienţă publică cu probleme reale la AŢRU

Autoguvernarea pe Ţară a Românilor din Ungaria şi-a ţinut următoarea şedinţă ordinară în ziua de joi, 9 noiembrie. Înainte de şedinţă s-a ţinut şi audienţa publică, care este o obligaţie anuală pentru fiecare autoguvernare de naţionalitate din ţară. Astfel, înainte de a vota ordinea de zi, preşedintele Tiberiu Juhász a dat curs întrebărilor, părerilor venite din rândul publicului.

Prima intervenţie a venit din partea lui Mihai Cserháti, preşedintele Autoguvernării Româneşti din Jula, care a apreciat buna colaborare între autoguvernarea locală condusă de dânsul şi AŢRU, menţionând că cele două organizaţii îşi coordonează permanent programele, participă reciproc la evenimente, etc. La fel a accentuat buna colaborare cu AŢRU şi Gheorghe Marc, preşedintele Asociaţiei Pensionarilor Români din Jula, care a subliniat că asociaţia condusă de el şi-a găsit un cămin primitor în sediul AŢRU, unde îşi ţin cu regularitate întrunirile, dar a mulţumit şi celorlalte instituţii, organizaţii româneşti din Jula care vin totdeauna în ajutorul asociaţiei persionarilor. Totodată a vorbit şi despre o problemă cu care se confruntă în acest moment asociaţia, deoarece domnia sa şi-a înaintat demisia din funcţia de preşedinte, iar asociaţia este în pericol de desfiinţare deoarece nu are un preşedinte, nedorind nimeni să preia frâiele organizaţiei. Conducerea AŢRU a primit cu mâhnire această veste şi a promis să va ajuta la rezolvarea acestei situaţii, deoarece ar fi păcat ca din acest motiv să se desfiinţeze o asociaţie românească.
La şedinţa ordinară a AŢRU au participat 10 deputaţi din 13, Margareta Tat şi dr. Ioan Ciotea anunţându-şi absenţa, iar ultimul loc fiind momentan vacant, în urma demisiei lui dr. Gheorghe Ruja.


Şedinţa a început cu depunerea jurământului a doi noi membri în Comisia Culturală, desfiinţată în luna mai şi reînfiinţată la şedinţa din 25 august, cu o nouă componenţă (preşedinte: Bertold Netea, membri: Mariana Negreu Vetró, Elvira Ardelean, Gheorghe Pătcaş şi Daniel Negrea). Gheorghe Pătcaş şi Daniel Negrea şi-au exprimat dorinţa că doresc să depună jurământul doar într-o singură limbă, în cea română.
Apoi, cele mai multe puncte pe ordinea de zi au fost votate în unanimitate şi fără comentarii, vasta documentaţie fiind întocmită de către Oficiul AŢRU şi pusă la dispoziţia deputaţilor în prealabil, pentru a putea fi studiate din timp. Astfel, s-a aprobat fără discuţii materialul informativ al preşedintelui despre cele întâmplate între ultimele două şedinţe, s-a votat planul de revizuire internă pe anul 2018 a AŢRU, s-a modificat prevederea bugetară a AŢRU şi a instituţiilor fondate, pe anul 2017, s-a modificat o hotărâre din 25 august a Adunării generale, referitoare la numirea în funcţia de director al Şcolii generale bilingve de naţionalitate din Bihor a doamnei Elena Silaghi, care va îndeplini această funcţie din 21 septembrie 2017 până pe 31 iulie 2022. Adunarea generală AŢRU a desemnat persoana care va ţine în evidenţă declaraţiile de avere a deputaţilor, astfel în locul demisionarului dr. Gheorghe Ruja a fost ales Bertold Netea. Au fost votate în unanimitate dările de seamă pe anul şcolar 2016/2017 a instituţiilor subordonate Autoguvernării pe Ţară, la fel cum au fost aprobate şi planurile de muncă ale acestora pe anul şcolar 2017/2018. Adunarea generală a luat la cunoştiţă renunţarea la funcţia de deputat a doamnei Ana Ruja, din Micherechi, care ar fi intrat în AŢRU în locul demisionarului dr. Gheorghe Ruja. Ana Ruja a trimis o scrisoare către Oficiul AŢRU că nu doreşte să-şi preia mandatul distribuit de către Comisia Electorală Naţională. Astfel, în locul ei, va intra următorul de pe lista Asociaţiei Românilor din Micherechi, care va fi desemnat de către Comisia Electorală Naţională.
Singurul punct de pe ordinea de zi, care a agitat puţin spiritele, a fost cel referitor la cererea Editurii Cronica SRL, care a solicitat de la AŢRU, în calitate de proprietar şi fondator al revistei săptămânale „Cronica”, o suplimentare bugetară de 1 milion de forinţi. Cererea a fost votată până la urmă, dar nu înainte de a se face aluzii concrete la faptul că ar trebui revizuită pentru anul viitor distribuirea de 50–50% a fondurilor destinate presei scrise româneşti, adică aşa cum a fost din anul 2009, în mod egal pentru „Foaia românească” şi „Cronica”. Vicepreşedintele Alexandru Finna şi Mariana Negreu Vetró, preşedintele Comisiei Financiare au subliniat că din moment ce „Foaia românească” primeşte sprijin şi din România, prin proiect câştigat la Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, anul viitor să i se reducă banii acesteia şi să se dea mai mult pentru „Cronica”. Teodor Juhász, şeful Comisiei de control a Editurii Cronica SRL a fost de părere că nicidecum soluţia nu poate fi de a lua de la una şi a da pentru alta, deoarece ambele redacţii depun o activitate importantă pentru comunitate, iar problemele financiare nu sunt pentru că nu se gospodăreşte bine, ci pentru că au crescut mult costurile obligatorii, iar suma bugetară de 36,7 milioane pentru cele două redacţii este neschimbată de ani de zile.
Fiind de faţă la şedinţă şi directorul Editurii NOI, care scoate revista săptămânală „Foaia românească”, Eva Şimon a cerut cuvântul la capitolul Diverse şi a vorbit despre rolul important al presei scrise şi electronice româneşti din Ungaria, care nu sunt nişte simple instituţii, ci ateliere importante în care se păstrează limba română şi se documentează trecutul şi prezentul comunităţii noastre. Şi ea este de părere că soluţia nu poate să fie să se ia bani de la o redacţie şi să se dea pentru cealalta, pentru că oricine are posibilitatea să înainteze proiecte pentru bani în plus, iar redacţia „Foii româneşti” nu poate fi „pedepsită” în prealabil dacă va câştiga finanţare din România şi anul viitor sau nu. Eva Şimon a aruncat responsabilitatea finanţării presei scrise pe seama preşedintelui AŢRU şi a purtătorului de cuvânt în Parlament, Traian Kreszta, fiind şi el de faţă la şedinţă, pe care i-a rugat să transmită la oficialităţile responsabile din Budapesta că singurul domeniu unde din anul 2009 nu s-a făcut nicio majorare de finanţare este presa scrisă a naţionalităţilor.
Tot la capitolul Diverse, doamna Maria Sarca Zombai a ridicat problema urgentă a renovării exterioare a casei-muzeu din Chitighaz, care se află într-o stare deplorabilă. Preşedintele AŢRU a promis că vor căuta soluţii şi bani pentru a salva singura casă-muzeu a românilor din Ungaria. Traian Kreszta a informat cei prezenţi că în scurt timp se va înfiinţa şi la Bătania o nouă casă-muzeu, care a fost proprietatea unor familii româneşti şi sârbeşti, şi unde va fi instalată o expoziţie despre viaţa agricolă a naţionalităţilor din Bătania.
Lucrările Adunării generale a AŢRU au continuat apoi cu uşile închise, deoarece s-a decis despre premiaţii pe anul 2017 ai celor două distincţii ale AŢRU, „Pentru românii din Ungaria” şi „Pentru învăţământul românilor din Ungaria”. Aceste distincţii vor fi înmânate la următoarea şedinţă a AŢRU, plănuită pe luna decembrie.

E.Şimon

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...