Simpozionul de la Jula, o întâlnire a dialogului ştiinţific-cultural cu specialişti din Ungaria şi România
Institutul de
Cercetări al Românilor din Ungaria a organizat, la Jula, în zilele de 11–12
noiembrie, cel de-al XXVII-lea Simpozion anual.
Apariţia
publicaţiilor de anul acesta „Simpozion”, „Lumina” şi „Izvorul” s-a realizat cu
surse financiare obţinute din Fondul de subvenţii al Ministerului Resurselor
Umane şi de la Ministerul Resurselor Umane de la Budapesta, sprijin pentru care
preşedinta institutului, doamna Maria Berényi a ţinut să mulţumească
celor două instituţii chiar la începutul lucrărilor întâlnirii de anul acesta.
Programul simpozionului a fost deschis de
doamna dr. Maria Berényi, directorul Institutului de Cercetări al Românilor din
Ungaria care a subliniat faptul că zilele Simpozionului reprezintă „nu numai o
dată în care sărbătorim memoria şi tradiţia, ci mai ales un moment în care
sărbătorim uitarea, uitarea trecutului, a greşelilor şi a datoriilor pe care le
avem faţă de trecut, limba şi cultura noastră”. A mai spus că amintirile şi
uitările colective reprezintă solul din care identitatea îşi extrage seva. Cea
mai importantă producţie pentru o comunitate naţională mai mare sau mai mică
fiind propriile mituri, capacitatea reprezentanţilor ei de a spune poveşti
despre ea. O comunitate devine puternică şi stabilă, doar în momentele în care
beneficiază de câteva ingrediente fundamentale: încrederea în sine şi în
viitor, dacă dispune de o organizare socială cât mai bună, cu educaţie şi
cultură, cu o administraţie bună, dar şi să aibă capacitatea de a crea mituri
despre viitor, de a sugera oamenilor că există un viitor pentru ei şi pentru
copiii lor. Avem noi oare astfel de mituri şi poveşti, avem noi ca şi
comunitate viitor…?, a întrebat retoric doamna Berényi deschizând cu aceste
gânduri lucrările simpozionului.
Prima comunicare prezentată i-a revenit
doamnei Maria Berényi, despre cunoscutul julan David Voniga, cu ocazia
împlinirii a 150 de ani de la naşterea acestuia. David Voniga (1867–1933) a
fost un ilustru ziarist, preot, apărător al drepturilor românilor şi una dintre
cele mai de seamă personalităţi istorice şi culturale ale românilor din
Ungaria. În memoria colectivă a comunităţii româneşti din Ungaria numele său
este asociat cu revista „Lumina”, revistă scoasă de dânsul aici la Jula, la
sfârşitul secolului al XIX-lea.
Scopul Simpozionului este de a oferi
realizarea unui dialog ştiinţific-cultural, întâlnirea oferă şi posibilitatea
de contact direct între acei istorici, etnografi, lingvişti, literaţi,
etnologi, etc. din Ungaria şi România, care au acelaşi domeniu de activitate.
Reuşindu-se în cei 27 de ani de Simpozion a se consolida un colectiv de
excepţie, printre cercetătorii şi specialiştii români din Ungaria, în fiecare
an la întâlnirile acestea se numără şi oameni de specialitate din România, care
au făcut ca această întâlnire tradiţională să fie de prestigiu.
Lucrările simpozionului din prima zi au
continuat cu prelegerile oaspeţilor sosiţi din România de la Bucureşti, Oradea,
Arad, Cluj, etc. Doamna Iulia Mărgărit, Maria Marin şi Daniela Răuţu,
de la Institutul de Lingvistică al Academiei Limbii Române de la Bucureşti au
prezentat comunicări interesante cu observaţii paremiologice la românii din
Ungaria, probleme privind literalizarea într-un dicţionar dialectal, dar şi o
lucrare despre tradiţie şi inovaţie etnolingvistică în ritualul de logodnă la
românii din jurul graniţei cu România.
Prof. univ. Gabriel Moisa de la
Universitatea din Oradea a ţinut o prelegere despre infracţionaliatea
transfrontalieră în anii 1920 ai perioadei interbelice la graniţa
româno-maghiară, despre viaţa de care se loveau oamenii din Bihor (de-o parte
şi de alta a graniţei în România şi Ungaria), când trebuiau să supravieţuiască,
condiţiile de viaţă obligându-i să facă negustorie şi speculaţii cu alimente şi
vite.
Elena Rodica Colta, etnolog din Arad, a venit de data
aceasta la Jula cu o comunicare în care abordează femeia româncă din altă
perspectivă, vorbind despre implicarea şi contribuţia femeilor române din Imperiu
în ajutorarea soldaţilor în Primul Război Mondial.
Maria Alexandra Pantea, prof. univ. la Universitatea „Vasile
Goldiş” din Arad, a prezentat o lucrare despre învăţătorii români ai secolului al
XIX-lea, intelectuali în lumea românească din Ungaria, în satele Bătania,
Aletea, Chitighaz, etc.
Antropolog şi etnolog, Răzvan Roşu,
din Cluj, prezent pentru prima dată la Jula la Simpozionul ştiinţific, a adus
în faţa publicului o lucrare despre o reconsiderare a termenului de
maghiarizare a românilor din Nyírség şi Sătmar, studiu întreprins în
numeroasele sale cercetări de teren în diverse spaţii ale Europei (România,
Ungaria, Ucraina, Serbia, Grecia) mai ales în Transilvania, pe care le-a
valorificat în câteva studii antropologice. Răzvan Roşu a venit la Jula şi cu
noua sa publicaţie intitulată „Multiculturalizare şi enclavizare culturală în
Transilvania”.
Ultima lucrare prezentată în prima zi a
întâlnirii a fost a doamnei Ana Borbély, lingvist din Budapesta, despre
istoria prenumelor din Micherechi pe baza unui registru de inscripţii funerare.
În încheierea serii au fost prezentate noile publicaţii ale institutului şi a
fost felicitat domnul Ştefan Oroian,
la rotunda vârstă de 70 de ani.
Lucrările Simpozionului s-au încheiat
duminică cu câteva prelegeri interesante referitoare la românii din Ungaria. Grigore Poiendan, profesor de muzică la
Micherechi a prezentat materialul său în urma cercetărilor muzicologice la
Bătania şi Cenadul Unguresc. Etnografele şi cercetătoarele Stella Nicula, Elena Csobai, Emilia Martin şi Maria Berényi au
prezentat lucrări despre personalităţi, tradiţii şi comunităţi din Ungaria. În
lucrarea doamnei Berényi, aceasta a vorbit despre scriitori şi polititicieni
români în temniţa din Vác în perioada dualismului austro-ungar. Lucrările
Simpozionului vor fi publicate şi vor putea fi citite în întregime în
publicaţia „Simpozion” de anul viitor.
Anca Becan
Comentarii
Trimiteți un comentariu