Exact acum 99 de ani, la 1
Decembrie 1918, s-a ţinut Marea Adunare Naţională de la Alba Iulie. Adunarea
s-a ținut într-o atmosferă de sărbătoare. Au venit aici 1.228 de delegați
oficiali, din toate cele 130 de cercuri electorale și din toate cele 27 de
comitate românești, episcopi, oameni de cultură, care au proclamat, la unison,
„deplina libertate națională”, „votul obștesc, direct și egal”, „libertatea
presei” dar și reforme în mai multe domenii ale vieții.
Pe lângă oficialități, la
Alba Iulia au venit, români de peste tot, de peste Carpaţi, cu trenul, cu
căruţele, călare, pe jos, îmbrăcaţi în haine de sărbătoare, cu steaguri
tricolore, cu table indicatoare a comunelor ori a ţinuturilor de unde
proveneau, în cântări şi plini de bucurie, spun cronicarii acelor vremuri.
Peste o sută de mii de oameni s-au adunat în această zi spre a fi de faţă la
actul cel mai măreţ al istoriei românilor.
Marea Unire a tuturor
românilor a fost împlinită în miezul zilei de 1 decembrie 1918, când cele 1.228
de semnături s-au așternut pe Rezoluția Adunării Naționale de la Alba Iulia.
Pentru a cunoaşte aceste
1.228 de nume, azi nu mai trebuie să mergem să cercetăm arhive sau biblioteci.
Dacă reuşim să ajungem la Alba Iulia, în Muzeul Naţional al Unirii, nu mai
trebuie să răsfoim ore întregi documente pentru a afla numele delegaţilor din
comunele şi localităţile noastre, ale românilor din Ungaria, deoarece toate
aceste nume ale delegaţilor şi alte date despre ei, ne stau la dispoziţie pe
internet (aici: ro.wikipedia.org, la capitolul: Lista delegaţilor la Marea
Adunare Naţională de la Alba Iulia).
Lista cuprinde delegaţii la
Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918, care au
decretat unirea Transilvaniei cu România .
Conform regulamentului privind alegerea delegaţilor, decretarea unirii
Transilvaniei cu România trebuia făcută de reprezentanţii tuturor categoriilor
sociale, fiind invitaţi să participe reprezentanţii clerului celor două
confesiuni româneşti, câte doi aleşi din partea fiecărei societăţi culturale,
reuniuni de învăţători, reuniuni de meseriaşi şi reuniuni de femei,
câte doi reprezentanţi ai tinerimii universitare din fiecare instituţie de învăţământ superior, câte un reprezentant al
colegiului profesoral al fiecărui institut teologic, gimnaziu, liceu, institut pedagogic şi şcoală
civilă, câte un ofiţer şi un soldat din fiecare secţiune judeţeană a gărzilor naţionale.
Fiecare cerc electoral (circumscripţie electorală) trimitea câte cinci delegaţi
aleşi.
Ei au
fost delegaţii românilor din Ungaria de azi…
Astfel, din circumscripţia
Chitighaz au participat: preotul ortodox Ioan
Iosif Ardelean, învăţătorul Valeriu
Magher, economiştii Petru Sântău
şi Vasile Gros. Delegaţii de la Jula
au fost: avocatul Mihail Mărcuş,
proprietarii Teodor Suciu, Teodor
Silaghi, Moise Gomboş şi Petru
Chereşlădan, acesta din urmă fiind funcţionar la primăria din Arad. Din
zona Bihorului au participat: economistul Teodor
Pătcaş din Micherechi, economistul George
Mureşan din Bedeu, preotul Teodor
Pătcaş din Peterd, economistul Ioan
Bodor şi proprietarul Victor Domocuş
din Vecherd. Din cercul Bătania a participat la adunarea de la Alba Iulia
proprietarul Mihai Nicoară din
Bătania.
Românii din Budapesta
au fost reprezentaţi la Alba Iulia de către Alexandru Vaida-Voevod, om politic, medic, publicist, unul dintre
liderii marcanţi ai Partidului Naţional Român din Transilvania, un mare
susţinător al drepturilor românilor transilvăneni. Societatea „Petru Maier” a
universitarilor români din Budapesta a fost reprezentată de către studentul la
medicină George Popoviciu şi de
către Dumitru Antal.
Veşnică să fie amintirea lor!
Numai cunoscându-ne trecutul ne vom înţelege prezentul şi ne
vom putea plănui viitorul!
E.Ş.
Comentarii
Trimiteți un comentariu