Autoguvernarea pe Ţară a Românilor din Ungaria, singurul
organism din Ungaria care are acest drept, a votat lista naţionalităţii române
pentru alegerile parlamentare din 8 aprilie 2018. În cadrul unei şedinţe
extraordinare din ziua de 6 februarie, cei 9 deputaţi prezenţi (din totalul de 13)
au întocmit şi au votat în unanimitate o listă care cuprinde 7 nume. Lista
românilor este alcătuită de următoarele persoane: 1. Traian Kreszta, 2. Tiberiu
Juhász, 3. Elena Silaghi, 4. Erica Borbély, 5. Maria Gurzău Czeglédi, 6. Bertold
Netea, 7. Mariana Negreu Vetró.
La alegerile parlamentare din 8 aprilie, românii din Ungaria, înscrişi în
registrul naţionalităţii române, vor putea vota lista şi nu persoanele, deci
şansă de a deveni şi în viitor purtător de cuvânt are numai persoana de pe
primul loc.
Şedinţa condusă de preşedintele AŢRU, Tiberiu Juhász, s-a îmbogăţit cu un
element nou, un clopoţel, care se pare că a avut un efect pozitiv deoarece
întrunirea s-a desfăşurat într-un ritm alert şi în ordine. După votarea
elementelor obligatorii (ordine de zi, desemnarea persoanei care notează şi
autentifică procesul verbal), preşedintele a făcut o scurtă introducere în
subiectul principal, şi anume, participarea AŢRU la alegerile parlamentare din
2018. „Se pare că nici în acest an nu vom putea delega în Parlament un deputat
cu drepturi depline, doar un purtător de cuvânt. Asta se datorează şi numărului
scăzut al minorităţii noastre. O singură naţionalitate şi-a propus să atingă
pragul de a intra în Parlament cu drepturi depline, aceştia fiind nemţii”, a
spus Juhász.
Deputaţii au hotărât, cu unanimitate de voturi, că:
– AŢRU doreşte să participe la alegeri cu o listă românească;
– AŢRU doreşte să desfăşoare activitate de campanie electorală;
– pe lista românească vor figura 7 persoane;
– fondurile (7,5 milioane Ft, sprijin de bază + alţi bani pe baza numărului
celor înregistraţi) asigurate pentru campania electorală vor fi cheltuite în
următorul fel: 10% – desfăşurarea campaniei media, 50% – cheltuieli legate de
organizarea manifestărilor, forumurilor, 20% – întocmirea materialului
campaniei, 15% – cheltuieli legate de afişe şi publicitate politică, 5% – alte
cheltuieli.
Apoi s-a trecut, conform regulamentului, la propunerea persoanelor care să
figureze pe lista românilor. Un deputat a avut dreptul să propună un singur
nume.
Eu pe tine, tu pe mine…
Prima care a propus un nume a fost Maria
Sarca Zombai, care l-a nominalizat pentru locul 1 pe Traian Kreszta, cel
care şi până acum a fost purtătorul de cuvânt al românilor în Parlament. Acceptat.
Votat de toţi.
Apoi vicepreşedintele AŢRU, Alexandru
Finna, l-a propus pe locul 2 al listei pe Tiberiu Juhász, preşedinte AŢRU.
Acceptat. Votat de toţi.
Directoarea şcolii din Jula, Maria Gurzău Czeglédi a propus-o pe locul 3 pe
Elena Silaghi. Acceptat. Votat de toţi. (Până aici lista a fost identică cu cea
de acum 4 ani. Atunci lista românească a cuprins doar 3 nume.)
Directoarea şcolii din Săcal, Elena Silaghi a propus ca pe locul 4 să
figureze Erica Borbély. Acceptat. Votat de toţi.
Directoarea şcolii din Chitighaz, Erica Borbély a nominalizat-o pe locul 5
pe Maria Gurzău Czeglédi. Acceptat.
Votat de toţi.
Primăriţa din Otlaca-Pustă, Elvira
Ardelean a propus-o pe locul 6 pe Maria Negreu Vetro, directoarea Centrului
de Documentare şi Informare al AŢRU. Acceptat. 8 voturi şi 1 abţinere.
Alexandru Finna îl propune pe locul 7 pe Bertold Netea, viceprimarul din
Micherechi. Când acesta acceptă nominalizarea, înainte să fie votat, Mariana
Negreu Vetró solicită ca să se retragă decizia anterioară referitoare la locul
6, şi Bertold Netea să ocupe locul 6 iar ea să intre pe locul 7.
Lista finală cu cele 7 nume a fost votată apoi în unanimitate.
Agitaţie româno-română
După votare, Maria Sarca Zombai din Chitighaz a argumentat că s-a abţinut
la votarea doamnei Vetro nu din motive personale, ci pur principiale, deoarece
părerea ei este că pe lista românească ar trebui să figureze numai români
băştinaşi din Ungaria, nu şi persoane mutate din România în ultimii ani. Ea a
fost contrazisă într-un fel de Teodor Juhász
din Bichişciaba (care a ocupat loc în rândul publicului) şi care a spus că
părerea lui este că nu ar mai trebui făcut astfel de diferenţe, deoarece
comunitatea băştinaşilor are nevoie de ajutorul românilor stabiliţi aici din
România. Preşedintele Juhász a oprit părerile tot mai agitate, care provocau
supărări la mai multe persoane aflate în sale, zicând că acest subiect ar
trebui dezbătut în cadrul unui forum şi nu la şedinţa AŢRU.
Renovări la două grădiniţe şi bani pentru presa scrisă
Ultimele două puncte de pe ordinea de zi s-au referit la programul pe anul
2018 de la grădiniţele româneşti administrate de AŢRU şi la sprijinirea provizorie a celor două reviste săptămânale româneşti. Deputaţii
AŢRU au luat la cunoştinţă şi au votat programul de activitate pe anul acesta
de la grădiniţele din Bihor (Săcal, Bedeu, Körösnagyharsány), Chitighaz, Bătania şi Jula. La ultimele două instituţii vor avea loc în
cursul acestei veri lucrări importante de reconstrucţii.
Deputaţii au votat apoi sprijinul provizoriu pentru săptămânalele „Foaia
românească” şi „Cronica”, pe baza sumei de finanţare de anul trecut, până la
decizia despre bugetul AŢRU pe 2018, cu scopul ca cele două redacţii să poată
funcţiona în continuare.
E. Şimon
Comentarii
Trimiteți un comentariu