12 feb. 2018

AŢRU a votat lista românească pentru alegerile parlamentare

Autoguvernarea pe Ţară a Românilor din Ungaria, singurul organism din Ungaria care are acest drept, a votat lista naţionalităţii române pentru alegerile parlamentare din 8 aprilie 2018. În cadrul unei şedinţe extraordinare din ziua de 6 februarie, cei 9 deputaţi prezenţi (din totalul de 13) au întocmit şi au votat în unanimitate o listă care cuprinde 7 nume. Lista românilor este alcătuită de următoarele persoane: 1. Traian Kreszta, 2. Tiberiu Juhász, 3. Elena Silaghi, 4. Erica Borbély, 5. Maria Gurzău Czeglédi, 6. Bertold Netea, 7. Mariana Negreu Vetró. La alegerile parlamentare din 8 aprilie, românii din Ungaria, înscrişi în registrul naţionalităţii române, vor putea vota lista şi nu persoanele, deci şansă de a deveni şi în viitor purtător de cuvânt are numai persoana de pe primul loc.

Clopoţelul şi-a făcut efectul
Şedinţa condusă de preşedintele AŢRU, Tiberiu Juhász, s-a îmbogăţit cu un element nou, un clopoţel, care se pare că a avut un efect pozitiv deoarece întrunirea s-a desfăşurat într-un ritm alert şi în ordine. După votarea elementelor obligatorii (ordine de zi, desemnarea persoanei care notează şi autentifică procesul verbal), preşedintele a făcut o scurtă introducere în subiectul principal, şi anume, participarea AŢRU la alegerile parlamentare din 2018. „Se pare că nici în acest an nu vom putea delega în Parlament un deputat cu drepturi depline, doar un purtător de cuvânt. Asta se datorează şi numărului scăzut al minorităţii noastre. O singură naţionalitate şi-a propus să atingă pragul de a intra în Parlament cu drepturi depline, aceştia fiind nemţii”, a spus Juhász.
Deputaţii au hotărât, cu unanimitate de voturi, că:
     AŢRU doreşte să participe la alegeri cu o listă românească;
     AŢRU doreşte să desfăşoare activitate de campanie electorală;
     pe lista românească vor figura 7 persoane;
     fondurile (7,5 milioane Ft, sprijin de bază + alţi bani pe baza numărului celor înregistraţi) asigurate pentru campania electorală vor fi cheltuite în următorul fel: 10% – desfăşurarea campaniei media, 50% – cheltuieli legate de organizarea manifestărilor, forumurilor, 20% – întocmirea materialului campaniei, 15% – cheltuieli legate de afişe şi publicitate politică, 5% – alte cheltuieli.
Apoi s-a trecut, conform regulamentului, la propunerea persoanelor care să figureze pe lista românilor. Un deputat a avut dreptul să propună un singur nume.

Eu pe tine, tu pe mine…
Prima care a propus un nume a fost Maria Sarca Zombai, care l-a nominalizat pentru locul 1 pe Traian Kreszta, cel care şi până acum a fost purtătorul de cuvânt al românilor în Parlament. Acceptat. Votat de toţi.
Apoi vicepreşedintele AŢRU, Alexandru Finna, l-a propus pe locul 2 al listei pe Tiberiu Juhász, preşedinte AŢRU. Acceptat. Votat de toţi.
Directoarea şcolii din Jula, Maria Gurzău Czeglédi a propus-o pe locul 3 pe Elena Silaghi. Acceptat. Votat de toţi. (Până aici lista a fost identică cu cea de acum 4 ani. Atunci lista românească a cuprins doar 3 nume.)
Directoarea şcolii din Săcal, Elena Silaghi a propus ca pe locul 4 să figureze Erica Borbély. Acceptat. Votat de toţi.
Directoarea şcolii din Chitighaz, Erica Borbély a nominalizat-o pe locul 5 pe Maria Gurzău Czeglédi. Acceptat. Votat de toţi.
Primăriţa din Otlaca-Pustă, Elvira Ardelean a propus-o pe locul 6 pe Maria Negreu Vetro, directoarea Centrului de Documentare şi Informare al AŢRU. Acceptat. 8 voturi şi 1 abţinere.
Alexandru Finna îl propune pe locul 7 pe Bertold Netea, viceprimarul din Micherechi. Când acesta acceptă nominalizarea, înainte să fie votat, Mariana Negreu Vetró solicită ca să se retragă decizia anterioară referitoare la locul 6, şi Bertold Netea să ocupe locul 6 iar ea să intre pe locul 7.
Lista finală cu cele 7 nume a fost votată apoi în unanimitate.



Agitaţie româno-română
După votare, Maria Sarca Zombai din Chitighaz a argumentat că s-a abţinut la votarea doamnei Vetro nu din motive personale, ci pur principiale, deoarece părerea ei este că pe lista românească ar trebui să figureze numai români băştinaşi din Ungaria, nu şi persoane mutate din România în ultimii ani. Ea a fost contrazisă într-un fel de Teodor Juhász din Bichişciaba (care a ocupat loc în rândul publicului) şi care a spus că părerea lui este că nu ar mai trebui făcut astfel de diferenţe, deoarece comunitatea băştinaşilor are nevoie de ajutorul românilor stabiliţi aici din România. Preşedintele Juhász a oprit părerile tot mai agitate, care provocau supărări la mai multe persoane aflate în sale, zicând că acest subiect ar trebui dezbătut în cadrul unui forum şi nu la şedinţa AŢRU.

Renovări la două grădiniţe şi bani pentru presa scrisă
Ultimele două puncte de pe ordinea de zi s-au referit la programul pe anul 2018 de la grădiniţele româneşti administrate de AŢRU şi la sprijinirea provizorie a celor două reviste săptămânale româneşti. Deputaţii AŢRU au luat la cunoştinţă şi au votat programul de activitate pe anul acesta de la grădiniţele din Bihor (Săcal, Bedeu, Körösnagyharsány), Chitighaz, Bătania şi Jula. La ultimele două instituţii vor avea loc în cursul acestei veri lucrări importante de reconstrucţii.
Deputaţii au votat apoi sprijinul provizoriu pentru săptămânalele „Foaia românească” şi „Cronica”, pe baza sumei de finanţare de anul trecut, până la decizia despre bugetul AŢRU pe 2018, cu scopul ca cele două redacţii să poată funcţiona în continuare.

E. Şimon

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...