ISUS SALVATORUL: Sărbătoare dublă la Chitighaz - „Omul schimbat Îl caută pe Dumnezeu, caută Biserica lui Cristos”

Biserica Baptistă din Chitighaz a îmbrăcat straie de sărbătoare în prima duminică a lunii august. Pe 7 august s-a ţinut o dublă sărbătoare, un botez Nou-Testamental şi sărbătoarea secerişului. Petru Rotar L-a urmat pe Domnul Isus în apa botezului, actul botezului fiind săvârşit de pastorul Csaba Borzási.

În faţa numeroşilor credincioşi baptişti din localitate şi din împrejurimi, Petru Rotar a depus o mărturie despre credinţa lui în Dumnezeu. Domnul Rotar a povestit că s-a născut într-o familie creştină ortodoxă, de mic copil a umblat la biserică după care a urmat o perioadă îndelungată când a abandonat orice lăcaş sfânt. Căsătorindu-se într-o familie de baptişti, la zile de sărbătoare a mai dat pe la biserica baptistă din Chitighaz. În urmă cu cinci ani a fost solicitat de fraţii din comunitatea baptistă din Chitighaz să participe la o acţiune cu titlul „Mesagerii ziditori”, care are drept scop construirea de biserici în diferite părţi ale lumii. A petrecut câteva săptămâni la Manchester, unde l-a primit pe Domnul Isus în viaţa lui, iar decizia definitivă a luat-o la sfârşitul anului trecut.

La eveniment au slujit corul şi fanfara bisericii, iar Cuvântul Domnului a fost vestit de Alexandru Bodor, pastorul mai multor biserici bilingve din judeţul Bihor. Actul botezului a fost oficiat de către pastorul Csaba Borzási, care pentru prima dată a fost gazda şi protagonistul unui asemenea eveniment ca şi pastor.

– M-am pregătit cu emoţii pentru acest eveniment. Primul lucru din viaţa omului totdeauna aduce multe emoţii. Te tem să nu l-aş candidatul în apă sau să nu-l scapi, să iasă toate bine. Dar ne-am rugat, Domnul a fost cu noi şi toate au mers bine. A fost o experienţă pozitivă pentru că am văzut viaţa unui om schimbat. Mărturia lui şi bucuria din biserică au fost recompensă – ne-a mărturisit Csaba Borzási.

– Acum o singură persoană a decis să-L urmeze pe Domnul în apa botezului. Dacă ştiu bine au mai fost şi alţi candidaţi…

– Da, patru candidaţi au umblat la cateheză, însă ei nu s-au decis încă. Aceştia sunt interesaţi de lucrurile spirituale, dar din anumite motive s-au retras. Sperăm ca la următorul botez nu numai ei trei să fie, ci şi mai mulţi.

– Aţi lansat încă odată un apel către cei care au fost prezenţi ca să-L urmeze pe Domnul Isus. Care sunt speranţele Dumneavoastră?

– Sper ca să nu fie în zadar Cuvântul rostit, adică oamenii să ia în serios Cuvântul lui Dumnezeu şi mesajul acesta. Sper că Duhul lui Dumnezeu va lucra în inimile tuturor care au fost prezenţi şi au auzit predica şi mesajul, nu numai cei din afară, dar şi copiii care au crescut aici sau adulţii care frecventează de ani buni biserica. Sper că va veni vremea curând când şi ei se decid ca să se alăture bisericii şi în urmarea lui Cristos.

– Aţi spus că a fost bine să vedeţi cum se schimbă viaţa unui om când îşi predă viaţa în mâna Domnului. Ce v-a convins pe Dumneavoastră că această persoană şi-a schimbat viaţa cu adevărat? Cum poate să se convingă un pastor despre acest lucru?

– În primul rând, prin vorbire. Îi pun întrebări să văd cum gândeşte, cum trăieşte şi se văd şi roadele credinţei în viaţa lui. O viaţă schimbată se recunoaşte. Omul schimbat se comportă altfel. Nu se încrede în El, ci se încrede în Dumnezeu, Îl caută pe Dumnezeu, caută Biserica lui Cristos. Asta se vede în viaţa fratelui nostru botezat.

– După-masă are loc Sărbătoarea Secerişului. Ce înseamnă această sărbătoare?

– Sărbătoarea Secerişului de obicei o sărbătorim vara, însă vremea secerişului spiritual este în mâna Domnului. Sărbătorind Sărbătoarea Secerişului ne aducem aminte de cuvintele Domnului Isus că secerişul este deja aici, numai să ne rugăm pentru lucrători în Secerişul Domnului şi să mulţumim pentru bogăţia pe care ne-a dat-o Cristos în viaţa noastră şi pe plan spiritual.

După botez a urmat rugăciunea de binecuvântare şi urările de bine din partea bisericii şi celor adunaţi. Chitighăzenii l-au avut în mijlocul lor pe pastorul Alexandru Bodor, care are contacte cu biserici baptiste româneşti din Ungaria din anul 1989 şi pe care le poartă mereu în rugăciune.

– Eu am cunoscut ceva din auzite despre bisericile baptiste româneşti din Ungaria şi întotdeauna am dorit să iau legătura cu ele, să le vizitez, mai ales că am crescut în condiţii în care am învăţat de mic şi limba maghiară şi limba română, şi m-am gândit că m-aş descurca foarte bine aici unde se vorbesc ambele limbi. N-am avut posibilitatea să trec graniţa până după Revoluţie, pentru că nu mi s-a aprobat paşaportul. M-am bucurat când am avut posibilitatea să vin să-i cunosc pe fraţi, să ne reînnoim legăturile cu fraţii. De mai mulţi ani de zile îi port în inimă, mă rog pentru ei, pentru păstorii bisericilor, pentru fraţi, ca Dumnezeu să-i ajute să fie în ţara asta o lumină, o mărturie pentru Isus Cristos, pentru Evanghelie, pentru Împărăţia lui Dumnezeu. Doresc ca prin ei şi alţi români care sunt aici să-L cunoască pe Domnul. Oameni care cunosc ambele limbi, pot să fie unelte în mâna Domnului, prin care Evanghelia poate să ajungă şi la cei care vorbesc româneşte, şi la cei care vorbesc ungureşte.

– Spuneaţi că şi în România aveţi biserici unde predicaţi în ambele limbi. Cum se desfăşoară un asemenea serviciu divin? Cum sunt comunităţile pe care le păstoriţi Dumneavoastră?

– Este interesant. Nu facem întotdeauna după un şablon, facem serviciul în aşa fel încât să nu fie plictisitor şi să fie imprevizibil. De multe ori când trebuie să predic Cuvântul lui Dumnezeu ştiu că trebuie să predic în amândouă limbile, fac aşa: o idee o predic în româneşte şi o traduc pe scurt în ungureşte, apoi continui cealaltă idee în ungureşte şi o traduc în româneşte, aşa intercalat ca toţi să fie atenţi şi toţi să înţeleagă Cuvântul lui Dumnezeu. Predic în amândouă limbile ca nimeni să nu zică în Ziua Judecăţii că „n-am înţeles Cuvântul lui Dumnezeu”. Mă bucur că Dumnezeu mi-a dat acest har şi am posibilitatea să chem pe oameni la Dumnezeu, să-L fac pe Domnul Isus cunoscut tuturor oamenilor. Colaborarea între noi, între fraţi, este un exemplu de convieţuire între două naţiuni, între popoare, care vorbesc două limbi şi totuşi se înţeleg şi se iubesc ca fraţi.

– Vă rog să adresaţi şi un scurt mesaj către cititorii noştri!

– Am un sentiment de românism în mine şi îmi pare bine dacă cineva doreşte să îşi păstreze limba şi identitatea până la capătul vieţii. Nu asta ne duce în Rai, dar ne face să nu ne călcăm în picioare şi să nu ne schimbăm identitatea după condiţiile în care trăim. Doresc ca românii din Ungaria să nu uite limba română, limba dulce românească şi să se roage lui Dumnezeu, să-L laude pe Dumnezeu în limba lor, pentru că Dumnezeu ştie toate limbile. Dumnezeu să binecuvânteze pe toţi românii şi Dumnezeu să-i binecuvânteze cu o viaţă creştină adevărată.

Serviciul divin special s-a încheiat cu Cina Domnului, la care a luat parte şi cel mai nou membru al Bisericii.

Anamaria Brad