Odată cu deschiderea anului şcolar, începe şi anul universitar 2011/2012, care aduce noutăţi în viaţa Catedrei de limba şi literatura română din cadrul Universităţii din Seghedin. Cu toate că în această instituţie există de doi ani cursuri de masterat la română, acesta este primul an când s-au înscris aici un număr mai mare de persoane. La catedră, deschiderea festivă a cursurilor în anul universitar 2011/2012 a avut loc pe 9 septembrie. Cu această ocazie, studenţii masteranzi au fost întâmpinaţi cu cuvinte de salut de către şefa Institutului pentru naţionalităţi, Drahota-Szabó Erzsébet, consulul României la Seghedin, Răzvan Ciolcă, Petru Cîmpian, fost profesor la catedră şi şefa catedrei, dr. Mihaela Bucin. Despre cursurile de masterat la limba şi literatura română şi munca intensivă care stă în faţa profesorilor şi masteranzilor am stat de vorbă cu doamna profesoară Bucin.
– Zilele trecute au avut loc înscrierile la universitate şi pentru cursurile de masterat la limba şi literatura română. De când există la catedra Dumneavoastră aceste cursuri şi câţi s-au înscris în acest an?
– În urmă cu doi ani, când, de fapt, au pornit cursurile de masterat la limba şi literatura română, la Universitatea din Seghedin, au primit diplomă de absolvire a acestor cursuri trei persoane. Anul trecut nu am avut absolvenţi şi nici candidaţi la examenul de admitere. Anul acesta, cursurile de masterat la română vor începe cu 11 studenţi, la zi şi fără frecvenţă.
– Ce oferă, de fapt, cursurile şi diploma de masterat?
– Cursurile de masterat oferă pregătirea pedagogică necesară pentru ca absolvenţii acestei forme de învăţământ universitar să poată preda limba, literatura, cultura şi civilizaţia românească în şcolile generale şi liceu. De asemeni, absolvenţii cursurilor de masterat se pot înscrie, eventual, la o şcoală doctorală. În consecinţă, masteratul pe română de la Seghedin acordă o diplomă universitară.
– Aceşti studenţi fiind oameni cu locuri de muncă, majoritatea lor s-a înscris la fără frecvenţă. Ce înseamnă practic să fii student la fără frecvenţă?
– O parte a studenţilor la masterat s-au înscris la forma de învăţământ universitar fără frecvenţă. Acest lucru înseamnă că materia de studiu va fi predată în cadrul unor cursuri şi seminarii comasate la sfârşit de săptămână, în general vinerea după amiaza şi sâmbăta. Aceste cursuri pot dura şi 8 ore într-o zi. În mare, pe parcursul primului semestru, studenţii la masteratul de română fără frecvenţă, cei care au deja o diplomă de profesor, trebuie să se prezinte la cursuri din două în două săptămâni la română, alternativ cu cursurile de la cealaltă secţie de masterat pe care au ales-o. Anul acesta, masteranzii de la română şi-au ales al doilea masterat la: învăţământ permanent, învăţământ multicultural, germană, pedagog de cămin.
– Ce fel de subiecte vor fi dezbătute la cursuri? Care este tematica primului semestru?
– Cursurile şi seminariile vor cuprinde acele cunoştinţe necesare unui profesor de liceu, pe de-o parte, dar şi alte probleme ale metodicii predării în şcolile de naţionalitate ca şi abordări ale statutului minoritar şi identitar al românilor din Ungaria, prin prisma educaţiei. În afară de modulul de limbă, literatură şi cultură română, masteratul are şi un modul de pedagogie şi psihologie, îndrumat de profesori ai Institutului de ştiinţe ale educaţiei şi de cei ai Institutului de psihologie de la universitate.
– Cu câteva luni în urmă se discuta despre desfiinţarea catedrei, însă numărul relativ mare al noilor studenţi poate însemna un fel de garanţie pentru existenţa catedrei, conducerea facultăţii motivând desfiinţarea cu numărul mic al studenţilor la catedră. Aşa este?
– O catedră fiinţează, în primul rând, dacă are studenţi! Fără studenţi, catedrei de la Seghedin îi va fi greu să îşi argumenteze existenţa! Pe de altă parte, dacă din 2013, învăţământul pedagogic, deci şi cel de naţionalitate, se va întoarce la forma unitară, de 4 ani şi două specializări, cum a fost înainte de 2007, atunci sperăm că situaţia catedrei se va redresa. Bineînţeles, asta numai dacă învăţământul preuniversitar în limba română va reuşi să se menţină şi va avea nevoie de cadre tinere pentru predarea limbii române şi a altor materii, în limba română.
– La catedră se desfăşoară o activitate culturală vie, la care participă nu numai studenţii, dar şi românii din Seghedin. Ce planuri de activitate aveţi pentru toamnă?
– Deocamdată, atenţia noastră se va concentra anul acesta pe problemele profesionale şi pe revigorarea procesului de învăţământ, care trebuie să devină neapărat eficient. Cum, practic, până în luna decembrie, avem program dens zilnic, de luni până sâmbătă, catedra nu-şi poate asuma decât un rol secundar în viaţa culturală românească de la Seghedin.
Rita Pătcaş
Comentarii
Trimiteți un comentariu