Problematica românilor din afara graniţelor la Reuniunea Diplomaţiei Române

Ministerul Afacerilor Externe a organizat şi în acest an Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române. În perioada 29 august–2 septembrie, ambasadori, consuli generali şi directori ai Institutelor Culturale Române din străinătate s-au reunit la evenimentul tradiţional de bilanţ al activităţii diplomatice şi de dezbatere a principalelor linii de acţiune externă pentru perioada următoare. Participând în premieră la Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române, excelenţa sa domnul consul general al României la Jula, Călin Cămăraşan, ne-a prezentat într-un interviu problematicile dezbătute la Bucureşti.

– Ziua de 1 septembrie este Ziua Diplomaţiei Române, ca atare s-a împământenit această tradiţie ca în jurul datei de 1 septembrie, şi eventual o zi-două după, să se organizeze Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române, la care participă şefii de misiuni diplomatice, ambasadori, consuli generali, directori de institute culturale. Datorită constrângerilor bugetare generate de către valul de recesiune care s-a abătut şi asuprea României, anul trecut Reuniunea Anuală a Diplomaţiei practic s-a limitat la o singură zi. Din acest an s-a revenit la un format mai larg, ediţia din acest an desfăşurându-se între zilele de 29 august–2 septembrie. În aceste zile au fost mai multe module. S-a oferit posibilitatea centralei Ministerului Afacerilor Externe, factorilor decidenţi, ministrului, secretarilor de stat, secretarului general de a avea module de lucru interactive cu şefii de misiuni diplomatice, module pe diverse spaţii, organizate pe spaţii geografice, pe problematici, sau modulul pe activităţi consulare, unde bineînţeles au participat doar consulii generali, având în vedere specificul activităţii unui consulat general. Ţin să subliniez că ultima zi a reuniunii a fost rezervată în exclusivitate problematicii comunităţilor româneşti din afara graniţelor, şi anume, ziua de 2 septembrie. La aceasta au fost invitaţi şi au participat parlamentari aleşi în colegiile uninominale din afara graniţelor, ceea ce este o premieră după 2009. Au fost prezenţi domnii senatori Raymond Luca, Viorel Badea şi domnii deputaţi William Brânză şi József Kötő. A fost o sesiune dinamică, un real câştig, s-au dezbătut probleme cu care ne confruntăm noi, şefii de misiune ai României, aflaţi în ţări cu comunităţi româneşti binestructurate, bineînchegate. Vă voi prezenta succint ideile de bază: O atenţie deosebită s-a acordat comunităţilor de români din vecinătatea graniţelor, bineînţeles, nefiind excluse nici comunităţile ca, de exemplu, Italia, Spania, unde se află mulţi români plecaţi în general din motive economice pentru a munci acolo. De asemenea, a fost prezentă şi o reprezentantă din conducerea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni. Ideile de bază care merită a fi reţinute sunt următoarele: senatorul Viorel Badea a susţinut că ar fi important ca după experienţa acestor 20 de ani, trăiţi în democraţie, ar fi necesară cristalizarea unei singure instituţii a Statului Român care să genereze integral şi complet problematica vastă şi complexă a românilor din afara graniţelor. De asemenea, au avansat şi parlamentarii diverse sugestii, care sper că într-un viitor apropiat vor fi analizate de către conducerea Ministerului de Externe şi o parte dintre ele, chiar toate, vor fi puse în practică. M-am simţit aici şi eu responsabilizat, una dintre sugestiile avansate fiind angajarea la consulatele generale a unor persoane, personalităţi din comunităţile deja existente, acest lucru fiind un dublu câştig şi în plan financiar pentru ţara-mamă, România, deoarece s-ar evita o mare parte din cheltuieli, costuri de cazare ş.a.m.d. Au mai fost avansate diverse sugestii, care vor putea fi aplicate după caz, depinde dacă condiţiile permit, ca de exemplu organizarea unor acţiuni în curtea ambasadelor sau consulatelor generale. Acest lucru m-a stimulat, cunoscând faptul că aici, la consulatul general din Jula este o curte frumoasă, mare, şi transmit şi pe această cale prin intermediul Foii româneşti un semnal pentru tineri, copii să facem o seară culturală, cum aţi organizat de exemplu acea Tabără „Păpăruga”. De ce nu am organiza ceva similar, nişte vizite la consulat ale elevilor, ale liceenilor, să înţeleagă mai bine cum funcţionează un consulat?! O vizită deja s-a realizat, organizată fiind de doamnele Mihaela Bucin şi Eva Iova, după cele două serii de tabără de la Sulina.
Aici domnul consulul general Călin Cămărăşan s-a oprit doar la elementele cu aplicare directă în problematica comunităţilor româneşti, însă dânsul a mai dorit să sublinieze faptul că în cadrul primirii oficiale la şeful Statului, Traian Băsescu, în discursul său domnul preşedinte a alocat un segment important şi problematicii comunităţilor româneşti ceea ce arată grija pe care domnia sa o alocă acestei problematici. „România are o politică pentru minorităţi pe care trebuie să o consolidăm pentru minoritatea românilor din afara frontierelor, deci avem o astfel de politică. Ea este, spre deosebire de perioadele din trecut, acoperită chiar şi de, n-aş spune de un nivel satisfăcător de finanţare, dar s-au atins destule obiective pentru minoritarii în mod deosebit din jurul frontierelor, ce-i drept, şi vom continua această politică. Fie că au nevoie de susţinere, să-şi menţină un ziar, fie că au nevoie de susţinere, să-şi achiziţioneze un teren, să repare o şcoală, să dezvolte activităţi culturale păstrătoare de cultură tradiţională românească. Deci, lucrurile se mişcă într-o direcţie bună şi, ce este îmbucurător: nu am mai auzit în ultimele 12 luni acuzaţii de la organizaţiile românilor din afara frontierelor că nu li se răspunde, că e dezinteres la ambasade, că e dezinteres la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. Nu, aceste mesaje nu le-am mai auzit în ultimele 12 luni şi vă felicit pentru asta, mulţumindu-i şi domnului secretar de stat Eugen Tomac pentru pragmatismul pe care îl are în dezvoltarea activităţilor departamentului”, se arată în discursul preşedintelui României, publicat pe site-ul Presidency.ro.
Rita Pătcaş

Comentarii