Recensământ 2011 - Convinge-i şi pe ceilalţi să se declare români! (1)

În perioada 1–31 octombrie 2011 va avea loc cel de-al 15-lea recensământ din Ungaria. Recensământul din această toamnă este foarte important pentru toate instituţiile româneşti care funcţionează în această ţară, şcoală, biserică, mass-media, etc., deoarece este foarte posibil ca în viitorul apropiat existenţa acestor instituţii şi susţinerea funcţionării lor de către statul maghiar să fie strâns legată de numărul celor care o compun. La recensământul din 2001, răspunsul la întrebările referitoare la apartenenţa etnică şi religioasă nu a fost obligatoriu şi totuşi, la întrebarea referitoare la apartenenţa etnică au răspuns circa 95% din populaţie. În timp ce în anul 1990 s-au considerat români 10.740 persoane, în 2001 acest număr a scăzut la 7.995.
Întrebările despre apartenenţa etnică şi religioasă, precum şi despre limba vorbită, sunt şi acum facultative, însă românii din Ungaria trebuie să fie conştienţi de faptul că este un drept al lor pe care trebuie să îl folosească, răspunzând şi la aceste întrebări. Referitor la recensământ am făcut un sondaj cu reprezentanţi ai comunităţii româneşti din Ungaria, care ne-au vorbit despre importanţa acestuia.

Pr. vicar Pavel Ardelean, Jula
– Ca şi altădată, aşteptăm recensământul cu multă încredere şi sperăm să decurgă în bune condiţii. Trebuie să-i încurajăm pe românii de aici, pentru că suntem o mică comunitate, de aceea şi în biserică, după Sfânta Liturghie, se va da citire unui anunţ prin care dorim să le transmitem la toţi credincioşii noştri să-şi declare la recensământ naţionalitatea şi religia. Este important să ştim câţi români sunt în Ungaria şi câţi ortodocşi români suntem, pentru că mereu s-a vorbit de anumite statistici, care nu au corespuns realităţii. Ar fi bine să obţinem rezultate mai bune decât în 2001, când s-au declarat aproape şase mii de români ortodocşi.

Bertold Netea, viceprimar, Micherechi
– Aştept cu mari emoţii şi sper ca românii din Ungaria să ia în serios acest lucru. Dacă nu-şi vor declara naţionalitatea, limba şi religia, până la urmă ne vom pierde. Şi aşa suntem puţini, iar dacă rezultatul final va fi mai puţin decât în 2001, nu o să ne mai bage nimeni în seamă. Sunt totuşi optimist că sătenii mei se gândesc serios la asta. În primul rând, la Festivalul Castraveţilor de la Micherechi va fi un program cu tema recensământului, unde vor fi invitaţi toţi recenzorii din satul nostru. Şi sunt optimist şi pentru faptul că recenzorii noştri sunt de naţionalitate română şi sunt sigur că nu vor neglija întrebările legate de naţionalitate, limbă şi religie, pentru că la noi, la Micherechi, acest lucru este foarte esenţial. La alegerile minoritare de anul trecut s-au declarat de bună voie peste şase sute de români şi ştiu că mulţi au uitat din cauza problemelor zilnice să-şi predea formularele completate, sau le-au adus prea târziu. De aceea sunt sigur că la recensământ când vor fi căutaţi acasă personal vor fi şi mai mulţi cei care se vor declara români, iar eu din toată inima aş dori ca numărul lor să crească.

Ioan Budai, fostul director al Liceului Bălcescu, Jula
– Am emoţii că românii din Ungaria nu se vor declara toţi români şi motivele sunt multe. Am aflat că există şi posibilitatea să te declari prin internet sau prin poştă şi nu neapărat în faţa comisarului recenzor, şi aici mă gândesc la mulţi intelectuali pe care-i ştiu, că o să aleagă această soluţie pentru că aşa nu o să ştie nimeni ce a făcut, pentru că nu vrea să se declare român. Cu ani în urmă am încercat să facem o listă cu românii din Jula pentru a le şti adresele să-i putem invita la diferite evenimente culturale, dar să ştiţi că nici aşa nu voiau mulţi să-i scriem pe lista aceea care, de fapt, avea rolul doar de o simplă evidenţă a noastră. Singura soluţie care ar putea ajuta este contactul direct cu omul. Căutaţi acasă, profesorii să discute cu părinţii copiilor români, să se anunţe în biserici, în presă, să discute fiecare cu rudele, cunoscuţii, foştii absolvenţi de la liceul românesc ar trebui să se anunţe între ei, sau să se trimită o carte poştală cunoscuţilor care sunt cu serviciul în alte localităţi, prietenii, etc.

Gheorghe Ardelean, consilier, Chitighaz
– Acum 60 de ani, când eu m-am născut la Chitighaz, 70% din locuitori au fost români, iar când am fost de şase ani şi am mers la şcoală eu am ştiut doar româneşte. Acum la Chitighaz mă tem că nu vom fi nici 50%, pentru că foarte mulţi confundă şi acum cetăţenia cu naţionalitatea, de aceea este important pentru noi ca în satele româneşti să fie recenzori români, care să le explice cum stau lucrurile. Care va fi rezultatul recensământului, nu ştiu, pentru că e tare mare asimilarea, însă ştiu că eu sunt român şi mă declar cu fruntea sus oriunde sunt întrebat, căci limba mea maternă este limba română.

Ilenuţa Ruja, studentă, Micherechi
– Sper ca la recensământ să avem rezultate bune şi toţi românii adevăraţi să-şi declare apartenenţa la neam, limba şi religia lor, iar tinerilor să nu le fie ruşine să spună că sunt români. Eu le-aş zice să fie mândri de identitatea lor şi să se declare români, să demonstrăm că mai suntem totuşi români, care mai trăim aici. Eu cred că o să fim mai mulţi pentru că numai de la noi, din satul Micherechi, foarte mulţi s-au căsătorit cu români sau românce din România, iar aceştia şi copiii lor ar trebui să se declare români.

Gheorghe Popa, consilier, Cenadul Unguresc
– Nu e uşor să vorbim despre recensământ, pentru că ştim că aici în Ungaria de mai mulţi ani lucrează etnobisnisul şi la mulţi ne este ruşine de ceea ce se întâmplă. Eu sunt român din Chitighaz şi trăiesc la Cenadul Unguresc, aşa că îi cunosc foarte bine pe românii din ambele sate româneşti, şi cred că nu trebuie să ne fie frică că la aceştia le-ar fi ruşine să se declare români. Noi trăim aici de secole în bună înţelegere cu sârbii şi cu ungurii, şi suntem mândri că suntem români.
A.B.

Comentarii