Naţionalităţile din Ungaria au o nouă lege

De la 1 ianuarie 2012, odată cu intrarea în vigoare a noii Constituţii, naţionalităţile din Ungaria au o nouă lege, care nu se mai numeşte Legea Minorităţilor (cum s-a numit din 1993 încoace), ci Legea Naţionalităţilor. După cum declară autorităţile, noua Lege a Naţionalităţilor va asigura mai multe drepturi şi va îngreuna abuzurile. Conform noii legi, următoarele alegeri de autoguvernări ale naţionalităţilor din 2014 se vor putea ţine numai pe baza rezultatului recensământului din anul trecut.

În textul legii nu mai figurează cuvântul „minoritate”, ci se vorbeşte numai despre naţionalităţi. Ministerul Administraţie Publice şi Justiţiei, care a înaintat proiectul de lege, a motivat această schimbare de nume prin faptul că în viitor nu vor să se gândească la naţionalităţi în relaţia minoritate-majoritate, ci vor să accentueze valorile culturale ale grupurilor etnice care trăiesc în această ţară şi prin care îmbogăţesc cultura maghiarilor. Astfel, de la 1 ianuarie 2012 nici autoguvernările nu se mai numesc autoguvernări minoritare, ci autoguvernări de naţionalitate.

Alegeri fără abuzuri

A fost mare nevoie de această nouă lege în primul rând pentru că în ultimii ani foarte mulţi au abuzat de drepturile asigurate naţionalităţilor, fiind vorba de persoane care nu aparţineau comunităţii respective. Noua lege stabileşte că începând din 2014 numai în acele localităţi se vor putea ţine alegeri, unde la recensământul din toamna trecută minimum 30 de persoane s-au declarat de aceeaşi naţionalitate. O altă condiţie este că minimum 30 de persoane trebuie să fie înscrise şi în registrul persoanelor care vor alege şi care vor putea fi alese. Începând cu anul 2014, aceste registre vor fi publice. Conform Ministerului responsabil cu pregătirea acestei legi, noile condiţii nu vor însemna greutăţi pentru adevăratele comunităţi de naţionalitate, însă cu siguranţă vor îngreuna abuzurile din partea celor care nu aparţin naţionalităţii respective.

O autoguvernare = 3 sau 4 membri

Noua lege asigură pentru naţionalităţi posibilitatea de a obţine mandate favorizate în autoguvernările locale, dar revine şi la acea formulă dinainte de modificarea din 2006 conform căreia autoguvernările de naţionalitate se vor putea transforma în autoguvernări locale de naţionalitate. Condiţiile pentru această transformare sunt ca jumătate din electori să fie incluşi şi în registrul naţionalităţii, precum şi faptul ca minimum jumătate din consilierii locali aleşi să fie de naţionalitate. Dacă în registrul de naţionalitate dintr-o anumită localitate sunt înscrişi sub 100 de persoane, autoguvernarea de naţionalitate va avea 3 membri. Dacă în registru sunt peste 100 de persoane, autoguvernarea va fi compusă din 4 membri.

Cât şi cum vom apărea la tv şi la radio

Noua lege asigură şi drepturi media pentru comunităţile de naţionalitate. Asta înseamnă că în mass-media publică vor fi reglementate modul şi posibilităţile de apariţie a naţionalităţilor în emisiunile radio sau tv. Legea stabileşte şi ce înseamnă definiţiile „comunitate de naţionalitate” şi „persoană aparţinătoare unei naţionalităţi”.

Este un drept individual declararea liberă a identităţii de naţionalitate, care este dreptul exclusiv şi inalienabil al persoanei. Noua lege face referire şi la autonomia culturală a naţionalităţilor, precum şi la o nouă formă de funcţionare, organizaţia de naţionalitate, care în legea de până acum pentru minorităţi nu a figurat.

Drepturi lingvistice

Sunt recunoscute ca drepturi comunitare tradiţiile istorice, îngrijirea şi îmbogăţirea limbii, culturii, folosirea numelor geografice în limba naţionalităţii. Tot aici sunt amintite şi drepturile la educaţie în limba maternă, drepturile de înfiinţare şi întreţinere a instituţiilor de învăţământ pentru naţionalităţi, precum şi drepturile de legături internaţionale. Legea întăreşte şi drepturile lingvistice ale naţionalităţilor. Sunt considerate în Ungaria ca limbi de naţionalitate limbile bulgară, beaşă sau romani, greacă, croată, poloneză, germană, armeană, română, rusină, sârbă, slovacă, slovenă şi ucraineană, dar în cazul romilor şi a armenilor şi limba maghiară. Legea Naţionalităţilor asigură înfiinţarea şi dezvoltarea colecţiilor muzeale, sprijină editarea de cărţi şi publicaţii periodice în limbile naţionalităţilor, încurajează activităţile bisericeşti în limbile naţionalităţilor.

E. Iova