Simpozion despre Unirea Principatelor Române, la Micherechi - „Eu ţi-s frate, tu mi-eşti frate, în noi doi un suflet bate!”
„Sunt puţine aniversări istorice româneşti pe care le sărbătorim în Micherechi. Dar cred că a venit timpul să ne amintim şi noi, românii din Ungaria, de realizările poporului român de-a lungul vremurilor”, a spus primăriţa Margareta Tat, în deschiderea unui simpozion dedicat aniversării Unirii Principatelor Române din 24 ianuarie 1859. Evenimentul festiv a fost organizat sâmbăta trecută, 21 ianuarie, la biblioteca din Micherechi, unde participanţii au fost aşteptaţi şi cu o mică expoziţie foto-documentară despre personalităţile şi evenimentele importante ale Unirii din 1859. Ce legătură are Micherechiul cu Mica Unire (cum se mai numeşte Unirea Principatelor) şi de ce ar trebui sărbătorit acest act istoric şi de către românii din Ungaria? Primăriţa Micherechiului ne-a lămurit…
„Sunt printre noi mulţi care cred că noi formăm un grup aparte, separat de naţiunea română. Însă trebuie să recunoaştem că în acest fel nu mai avem viitor! Suntem cetăţeni ai Ungariei, credincioşi statului în care Dumnezeu ne-a lăsat să trăim. Aici muncim, plătim impozite şi în acest pământ ne vom duce somnul de veci. Dar facem parte din poporul român, istoria acestui popor este şi a noastră. Limba, tradiţiile, cultura noastră, a românilor din Micherechi, fac parte din tezaurul culturii universale româneşti. Nu suntem singuri, nu suntem mai prejos decât românii care trăiesc în alte părţi ale Europei. De aceea, o sărbătoare ca cea pe care românii o cinstesc la 24 ianuarie, şi anume ziua Unirii Principatelor Române, Moldova şi Ţara Românească, este o sărbătoare pe care începând din acest an trebuie să o aducem şi în satul nostru”, a subliniat primăriţa satului.
O sărbătoare veselă
„Nu vom cunoaşte niciodată ce au ştiut şi cum au primit moşii noştri din Micherechi vestea acestei uniri de acum 153 de ani. Dar noi, cei de azi, vrem şi trebuie să ştim despre ea. Sărbătoarea unirii este o sărbătoare veselă, care nu poate supăra pe nimeni, care ne poate întări în sentimentele noastre identitare şi ne poate da curaj să continuăm de a exista ca români în Ungaria”, a argumentat Margareta Tat, încheind nu înainte de a evoca actualitatea pentru noi toţi a versurilor lui Vasile Alecsandri: „Amândoi suntem de-o mamă,/ De-o făptură şi de-o seamă:/ Eu ţi-s frate, tu mi-eşti frate,/ În noi doi un suflet bate!”.
În deschiderea simpozionului, opt eleve de la Şcoala Generală din Micherechi (Diana Bogdan, Carina Iuhas, Ana Bodnar, Nicoleta Solcan, Bernadett Rocsin, Erica Bigu, Lidia Somogyi şi Adriana Iuhas, pregătite de învăţătoarea şi bibliotecara Maria Condoroş Petruşan) au prezentat un frumos program cu versuri dedicate Unirii Principatelor Române, care i-au însufleţit şi emoţionat pe participanţi.
„Ca Domn fii bun, fii blând…”
Simpozionul moderat de profesoara Mihaela Bucin, şefa Catedrei de română din Seghedin a continuat apoi cu prelegerile celor 3 invitaţi speciali – conf. univ. Gabriel Moisa de la Universitatea din Oradea, Maria Berényi, directorul Institutului de Cercetări al Românilor din Ungaria şi Ana Rocsin Sárközi, director-adjunct al Şcolii generale din Şercad, cele două doamne fiind originare din acest sat.
Cei trei conferenţiari au prezentat contextul istoric al Unirii Principatelor şi importanţa acestui eveniment pentru crearea Statului Modern Român. Gabriel Moisa a vorbit în primul rând despre situaţia istorică în care s-au aflat Moldova şi Ţara Românească pe la mijlocul secolului al XIX-lea.
Maria Berényi a adus evenimentul Micii Uniri mai aproape de noi, evocând rolul acelor personalităţi care provin din cadrul comunităţii româneşti din Ungaria şi care au avut un rol important în realizarea Unirii, ca Moise Nicoară, originar din Jula, şi Petru Moaler Cîmpeanu, din Otlaca. Maria Berényi a dat citire şi unui pasaj din discursul emoţionant al lui Mihail Kogălniceanu la alegerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, subliniind actualitatea lui şi în zilele noastre: „Alegându-te pe tine Domn în ţara noastră, am voit să arătăm lumii ceea ce toată ţara doreşte: la legi noi oameni noi. (…) Fii dar omul epocii; fă ca legea să înlocuiască arbitrarul; fă ca legea să fie tare, iar tu, Măria ta, ca Domn fii bun, fii blând; fii bun mai ales cu acei pentru care mai toţi Domnii trecuţi au fost nepăsători sau răi… Fă, dar, ca domnia ta să fie cu totul de pace şi de dreptate; împacă patimile şi urile dintre noi şi reintrodu în mijlocul nostru strămoşeasca frăţie. Fii simplu, Măria ta, fii bun, fii Domn cetăţean; urechea ta fie pururea deschisă la adevăr şi închisă la minciuni şi la linguşire.”
Simpozionul moderat de profesoara Mihaela Bucin, şefa Catedrei de română din Seghedin a continuat apoi cu prelegerile celor 3 invitaţi speciali – conf. univ. Gabriel Moisa de la Universitatea din Oradea, Maria Berényi, directorul Institutului de Cercetări al Românilor din Ungaria şi Ana Rocsin Sárközi, director-adjunct al Şcolii generale din Şercad, cele două doamne fiind originare din acest sat.
Cei trei conferenţiari au prezentat contextul istoric al Unirii Principatelor şi importanţa acestui eveniment pentru crearea Statului Modern Român. Gabriel Moisa a vorbit în primul rând despre situaţia istorică în care s-au aflat Moldova şi Ţara Românească pe la mijlocul secolului al XIX-lea.
Maria Berényi a adus evenimentul Micii Uniri mai aproape de noi, evocând rolul acelor personalităţi care provin din cadrul comunităţii româneşti din Ungaria şi care au avut un rol important în realizarea Unirii, ca Moise Nicoară, originar din Jula, şi Petru Moaler Cîmpeanu, din Otlaca. Maria Berényi a dat citire şi unui pasaj din discursul emoţionant al lui Mihail Kogălniceanu la alegerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, subliniind actualitatea lui şi în zilele noastre: „Alegându-te pe tine Domn în ţara noastră, am voit să arătăm lumii ceea ce toată ţara doreşte: la legi noi oameni noi. (…) Fii dar omul epocii; fă ca legea să înlocuiască arbitrarul; fă ca legea să fie tare, iar tu, Măria ta, ca Domn fii bun, fii blând; fii bun mai ales cu acei pentru care mai toţi Domnii trecuţi au fost nepăsători sau răi… Fă, dar, ca domnia ta să fie cu totul de pace şi de dreptate; împacă patimile şi urile dintre noi şi reintrodu în mijlocul nostru strămoşeasca frăţie. Fii simplu, Măria ta, fii bun, fii Domn cetăţean; urechea ta fie pururea deschisă la adevăr şi închisă la minciuni şi la linguşire.”
Solidaritatea tuturor românilor
Profesoara Ana Rocsin Sárközi a prezentat evenimentul Unirii prin operele scriitorilor vremii, cum ar fi Cezar Bolliac, Alecu Russo, Constantin Negruzzi, Dimitrie Bolintineanu, Vasile Alecsandri sau Nicolae Bălcescu. În lucrarea „Mersul revoluţiei în istoria românilor”, scrisă la Paris în 1850 şi publicată în revista „România viitoare”, Bălcescu argumenta: „Aceste condiţii de putere de care avem nevoie nu le putem găsi decât în solidaritatea tuturor românilor, în unirea lor într-o singură naţie, unire la care sunt meniţi prin naţionalitate, prin aceeaşi limbă, religie, obiceiuri, sentimente, prin poziţia geografică, prin trecutul lor şi, în sfârşit, prin nevoia d-a se păstra şi d-a se mântui.”
Festivitatea de la Micherechi a fost încheiată de Călin Cămărăşan, consul general al României la Jula, cel care a venit cu ideea organizării acestui simpozion şi la care Primăria din Micherechi a răspuns pozitiv, demonstrând că şi un mic sat românesc din Ungaria este în stare să organizeze festivităţi româneşti de calitate, demne de mândria tuturor românilor. Alături de numeroşi profesori şi reprezentanţi ai instituţiilor şi cultelor locale, la manifestare au onorat cu prezenţa şi Episcopul ortodox român al Ungariei, oficialităţi ale ambasadei şi ale consulatelor române din Ungaria, intelectuali din Jula şi Seghedin. Evenimentul s-a încheiat cu cântarea împreună, de către toţi participanţii, a Imnului „Hora Unirii”.
E. Iova
Profesoara Ana Rocsin Sárközi a prezentat evenimentul Unirii prin operele scriitorilor vremii, cum ar fi Cezar Bolliac, Alecu Russo, Constantin Negruzzi, Dimitrie Bolintineanu, Vasile Alecsandri sau Nicolae Bălcescu. În lucrarea „Mersul revoluţiei în istoria românilor”, scrisă la Paris în 1850 şi publicată în revista „România viitoare”, Bălcescu argumenta: „Aceste condiţii de putere de care avem nevoie nu le putem găsi decât în solidaritatea tuturor românilor, în unirea lor într-o singură naţie, unire la care sunt meniţi prin naţionalitate, prin aceeaşi limbă, religie, obiceiuri, sentimente, prin poziţia geografică, prin trecutul lor şi, în sfârşit, prin nevoia d-a se păstra şi d-a se mântui.”
Festivitatea de la Micherechi a fost încheiată de Călin Cămărăşan, consul general al României la Jula, cel care a venit cu ideea organizării acestui simpozion şi la care Primăria din Micherechi a răspuns pozitiv, demonstrând că şi un mic sat românesc din Ungaria este în stare să organizeze festivităţi româneşti de calitate, demne de mândria tuturor românilor. Alături de numeroşi profesori şi reprezentanţi ai instituţiilor şi cultelor locale, la manifestare au onorat cu prezenţa şi Episcopul ortodox român al Ungariei, oficialităţi ale ambasadei şi ale consulatelor române din Ungaria, intelectuali din Jula şi Seghedin. Evenimentul s-a încheiat cu cântarea împreună, de către toţi participanţii, a Imnului „Hora Unirii”.
E. Iova
Comentarii
Trimiteți un comentariu