„Vedeţi cum Dumnezeu Se supără atunci când postul este dispreţuit? Şi nu puteţi să vă închipuiţi cât Se bucură El când ţinem post. Moartea a intrat în om pentru că a nesocotit postul şi este scoasă din el tot prin post.” (Sfântul Ioan Gură de Aur)
Mulţi creştini, nedând o prea mare importanţă postului, îl ţin fără tragere de inimă sau nu îl ţin deloc. Şi totuşi, trebuie să primim postul cu bucurie, nu cu frică şi părere de rău. Postul poate face foarte mult, mai ales când este însoţit de sora sa bună, care este rugăciunea. Suntem în postul premergător celei mai mari sărbători creştine, Învierea Mântuitorului Hristos. Astfel, se cuvine să dăm o atenţie deosebită acestor zile de postire, pentru a întâmpina cu sufletul curat Sfintele Paşti.
Bătrânii spun că pentru ei este o tradiţie să postească
„Aşa am fost învăţaţi de mici copii, de la părinţii noştri, şi nu pot altfel. Pe lângă faptul că trebuie să fim atenţi la mâncare în perioada postului, o mare atenţie trebuie acordată rugăciunii şi faptelor bune. Mai demult nici nu se punea problema în post să nu-l ţii, când eram la şcoală, în perioada postului aveam program obligatoriu la biserică. Pe vremuri, toată familia ţinea post, probabil era mai uşor de ţinut că nu aveam prea multe de ales şi nici prea multe pretenţii. Acum avem posibilitatea să gătim mai multe feluri de gustări de post, a apărut la magazin tot felul de conserve şi soia, etc. Dar nu am trăit noi tot cu bunătăţi. Importantă e rugăciunea şi, dacă te rogi, primeşti puterea necesară şi pentru post. Postim pentru că păcătuim adesea, cu gândul, cu cuvântul şi cu lucrul, chiar de am birui însă toate patimile, tot am mai avea nevoie de post, spre a nu cădea din nou în aceleaşi păcate. Eu mă pregătesc pentru întâmpinarea Paştilor, vreau să mă spovedesc şi să mă pot cumineca”, a spus Aurelia Becan din Cenadul Unguresc.
La bunica chiar şi mâncarea de post e mai bună
„Postim pentru a putea birui patimile, pentru a creşte în dragoste faţă de aproapele nostru şi pentru a ne putea ruga lui Dumnezeu cu o inimă mai curată; postim pentru păcatele noastre, în semn de pocăinţă şi de ascultare. Lipsirea pentru un timp de anumite alimente este cel mai mic lucru pe care suntem datori să îl facem în vremea postului. Mai ales în vremea postului, când sufletul nostru poate lucra mai cu putere, suntem datori să îndepărtam din noi gândurile cele rele şi pornirile cele pătimaşe.
Postim cu adevărat atunci când harul lui Dumnezeu se arată lucrător în noi, când ajungem să ne vedem păcatele, când scăpăm de câte o patimă şi când ne sunt mai dragi rugăciunea şi liniştea şi simţim că suntem mai buni şi mai răbdători ca înainte.
Aceste săptămâni în care postim, ne rugăm, mergem la biserică şi dăruim mâncare de post, sau dăm de pomană la săraci, nu sunt o încercare doar pentru suflet, ci şi pentru organismul nostru obişnuit cu fripturi şi ciorbe bogate. Acasă, mai ales la bunici la ţară, nu se punea problema să nu ţinem posturile. Îmi aduc aminte de multe ori când mergeam la bunica mea la Pilu, cum mă aştepta aceasta cu cratiţa pe sobă, zicându-mi: »Mănânci, ţuc-o maica? D-ai de post?«. Zice-am că nu-i bai, ştiam că orice ar fi trebuie să fie bun. Şi în ziua de azi, dacă merg la bunica, chiar şi o supă de post e întotdeauna mai bună decât orice. Acum postul se ţine uşor căci se găsesc numeroase reţete pe internet, iar produse de post sunt la discreţie în magazinele din România. Poate în Ungaria mai puţin”, ne-a destăinuit preoteasa Adela Negrău din Săcal.
De Paşti aştept copiii şi nepoţii
„Postul cel curat şi adevărat este depărtarea de păcate, înstrăinarea de patimi, dragostea cea către Dumnezeu, grija de rugăciune, îngrijirea de săraci şi, sigur, este foarte important şi să ne abţinem de la bucate. Eu fiind singură este uşor să-mi gătesc de post, acuma se găsesc de toate, numai bani să ai. Noi de mici am ştiut că dacă-i post, atunci trebuie să respectăm ceea ce ne spun părinţii şi biserica. Postul Mare al Paştilor e un pic mai lung şi mai greu, dar la sfârşit ne pregătim de marea sărbătoare a creştinătăţii. Pregătirea pentru Paşte înseamnă mai întâi curăţenia şi bucatele care se fac în casă. De curăţenia de Paşte orice gospodină trebuie să se îngrijească în timp util şi să aibă casa lună pentru primirea musafirilor pe parcursul a trei zile de sărbătoare. La mine, de sărbători, vin copiii şi nepoţii şi abia îi aştept, sunt deja şi străbunică. De Paşte, nu lipsesc de pe masă ouăle roşii, şunca şi cozonacul. Ouăle se vopsesc în Joia Mare, considerându-se un păcat mare orice lucru făcut în casă vineri, când la biserică are loc Prohodul Domnului. Mai demult stăteam în biserică toată ziua în Sfânta Vinere Mare. După slujba de Înviere de la miezul nopţii de sâmbătă spre duminică are loc prima masă de Paşte, când familia este împreună”, a mărturisit Ana Rocsin din Micherechi.
A.C.
Comentarii
Trimiteți un comentariu