Oaspeţi la Catedră - Etnograful Camelia Burghele, de la Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă din Zalău
Catedra de Limba şi
Literatura Română a Universităţii din Seghedin a avut ca oaspete luna aceasta un
etnograf român de prestigiu, pe care vă invit să-l cunoaşteţi printr-un scurt
interviu. Camelia Burghele lucrează
la Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă din Zalău ca etnograf şi este doctor în
etnologie, într-un domeniu fascinant al culturii tradiţionale: magia populară
terapeutică. Are publicate şapte volume de studii, cele mai multe pornind de la
subiecte ce ţin de ritualurile magice sau sunt centrate pe cultura populară din
satele Sălajului. Desfăşoară numerose cercetări de teren şi participă, cu
rezultatele acestor cercetări, la diferite congrese şi întâlniri ale
etnologilor români şi străini.
– Care este scopul vizitei tale la catedra de română?
– La sfârşitul anului 2011 am avut onoarea – şi norocul! – să câştig o
bursă postdoctorală la un concurs organizat de Academia Română, cu finanţare
europeană. Este vorba despre proiectul „Valorificarea identităţilor culturale
în procesele globale”, un proiect vast al Academiei Române prin care au fost
finanţate cercetări ale tinerilor doctori, cercetări cu impact în climatul
global european. Cercetarea cu care eu am câştigat această bursă se numeşte „Asumarea identităţii culturale în
comunităţile româneşti din Maramureşul ucrainian (Transcarpatia – Ucraina) conservare şi / sau dinamică socio-culturală
în context multietnic” şi îşi propune studierea comunităţilor
româneşti din dreapta Tisei. Ei, derularea acestui proiect pe parcursul a doi
ani, presupune şi un stagiu de studiu într-o ţară a Uniunii Europene, pentru
acumularea unor observaţii referitoare la cultura europeană. În acest context
eu am ales să fac acest stagiu la Universitatea din Seghedin.
– De ce ai ales această ţară?
– Din două motive: în primul rând, pentru că m-am gândit că românii din
comunitatea de la graniţa României cu Ungaria, de aici, trebuie să aibă o
perspectivă asupra vieţii foarte asemănătoare cu românii de la graniţa României
cu Ucraina, din Maramureşul istoric, care fac subiectul cercetării mele. De
altfel, într-o perioadă istorică, cele două comunităţi au făcut parte din
aceeaşi unitate statală. Astfel că dialogul cu comunitatea română din Ungaria
îmi poate fi de folos pentru conturarea unei perspective despre gradul
păstrării culturii tradiţionale româneşti în comunităţile istorice din afara
graniţelor României. Un al doilea motiv a fost prietenia care ne leagă,
Mihaela. Am ştiut că tu, lucrând la o universitate aşa de prestigioasă ca cea
din Seghedin, îmi vei facilita contactele necesare. Când voi prezenta raportul
asupra şederii mele aici, voi vorbi despre oraşul Seghedin, un oraş mult mai
frumos decât mi-am imaginat, despre Universitatea de aici, foarte primitoare
pentru mine şi despre catedra pe care acum am cunoscut-o îndeaproape precum şi
despre eforturile pe care le faceţi ca grupul etnic românesc din Ungaria să îşi
continue dăinuirea culturală şi de limbă.
– Ştiu că ultima ta carte este una deosebită prin
modernitatea şi modul practic de abordare a unor subiecte etnografice, dar nu
numai. Ce cuprinde acest volum?
– Se intitulează „Şapte zile în Ţara Silvaniei” şi este un ghid turistic
pentru un virtual turist care vine să îşi petreacă concediul în Sălaj, de fapt
un pretext pentru ca eu să pot vorbi despre cultura tradiţională sălăjeană.
Cartea e tradusă în maghiară şi engleză, pentru a putea fi mai accesibilă unui
public divers. A fost lansată la 7 iunie, la Zalău.
– În cadrul stagiului din proiectul pe care îl
desfăşori, vei reveni la catedră şi în luna septembrie. Te invităm aşadar să lansezi
acest album trilingv, apărut în condiţii grafice deosebite, şi aici, la Seghedin.
– Mulţumesc mult, mi-ar face o mare plăcere, sper că voi avea astfel
ocazia să întâlnesc intelectualitatea acestei comunităţi istorice şi să aflu
amănunte despre activitatea pe care o desfăşoară în domeniul dificil al păstrării
identităţii culturale în condiţii nu totdeauna prielnice.
A consemnat: Mihaela Bucin
Comentarii
Trimiteți un comentariu