Oaspeţi la Catedră - Etnograful Camelia Burghele, de la Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă din Zalău

Catedra de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Seghedin a avut ca oaspete luna aceasta un etnograf român de prestigiu, pe care vă invit să-l cunoaşteţi printr-un scurt interviu. Camelia Burghele lucrează la Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă din Zalău ca etnograf şi este doctor în etnologie, într-un domeniu fascinant al culturii tradiţionale: magia populară terapeutică. Are publicate şapte volume de studii, cele mai multe pornind de la subiecte ce ţin de ritualurile magice sau sunt centrate pe cultura populară din satele Sălajului. Desfăşoară numerose cercetări de teren şi participă, cu rezultatele acestor cercetări, la diferite congrese şi întâlniri ale etnologilor români şi străini.
– Care este scopul vizitei tale la catedra de română?
– La sfârşitul anului 2011 am avut onoarea – şi norocul! – să câştig o bursă postdoctorală la un concurs organizat de Academia Română, cu finanţare europeană. Este vorba despre proiectul „Valorificarea identităţilor culturale în procesele globale”, un proiect vast al Academiei Române prin care au fost finanţate cercetări ale tinerilor doctori, cercetări cu impact în climatul global european. Cercetarea cu care eu am câştigat această bursă se numeşte „Asumarea identităţii culturale în comunităţile româneşti din Maramureşul ucrainian (Transcarpatia – Ucraina) conservare şi / sau dinamică socio-culturală în context multietnic” şi îşi propune studierea comunităţilor româneşti din dreapta Tisei. Ei, derularea acestui proiect pe parcursul a doi ani, presupune şi un stagiu de studiu într-o ţară a Uniunii Europene, pentru acumularea unor observaţii referitoare la cultura europeană. În acest context eu am ales să fac acest stagiu la Universitatea din Seghedin.
– De ce ai ales această ţară?
– Din două motive: în primul rând, pentru că m-am gândit că românii din comunitatea de la graniţa României cu Ungaria, de aici, trebuie să aibă o perspectivă asupra vieţii foarte asemănătoare cu românii de la graniţa României cu Ucraina, din Maramureşul istoric, care fac subiectul cercetării mele. De altfel, într-o perioadă istorică, cele două comunităţi au făcut parte din aceeaşi unitate statală. Astfel că dialogul cu comunitatea română din Ungaria îmi poate fi de folos pentru conturarea unei perspective despre gradul păstrării culturii tradiţionale româneşti în comunităţile istorice din afara graniţelor României. Un al doilea motiv a fost prietenia care ne leagă, Mihaela. Am ştiut că tu, lucrând la o universitate aşa de prestigioasă ca cea din Seghedin, îmi vei facilita contactele necesare. Când voi prezenta raportul asupra şederii mele aici, voi vorbi despre oraşul Seghedin, un oraş mult mai frumos decât mi-am imaginat, despre Universitatea de aici, foarte primitoare pentru mine şi despre catedra pe care acum am cunoscut-o îndeaproape precum şi despre eforturile pe care le faceţi ca grupul etnic românesc din Ungaria să îşi continue dăinuirea culturală şi de limbă.
– Ştiu că ultima ta carte este una deosebită prin modernitatea şi modul practic de abordare a unor subiecte etnografice, dar nu numai. Ce cuprinde acest volum?
– Se intitulează „Şapte zile în Ţara Silvaniei” şi este un ghid turistic pentru un virtual turist care vine să îşi petreacă concediul în Sălaj, de fapt un pretext pentru ca eu să pot vorbi despre cultura tradiţională sălăjeană. Cartea e tradusă în maghiară şi engleză, pentru a putea fi mai accesibilă unui public divers. A fost lansată la 7 iunie, la Zalău.
– În cadrul stagiului din proiectul pe care îl desfăşori, vei reveni la catedră şi în luna septembrie. Te invităm aşadar să lansezi acest album trilingv, apărut în condiţii grafice deosebite, şi aici, la Seghedin.
– Mulţumesc mult, mi-ar face o mare plăcere, sper că voi avea astfel ocazia să întâlnesc intelectualitatea acestei comunităţi istorice şi să aflu amănunte despre activitatea pe care o desfăşoară în domeniul dificil al păstrării identităţii culturale în condiţii nu totdeauna prielnice.
A consemnat: Mihaela Bucin

Comentarii