Purtaţi de valuri şi de dans, la Budapesta

Mai multe poze aici

Cea de-a VII-a ediţie a balului românilor din Budapesta a avut loc pe 9 martie, în elegantul Hotel Gellért din Budapesta, pe malul Dunării. Tradiţia organizării balului românesc în Capitala Ungară a fost reînviată în anul 2007 de Asociaţia Femeilor Ortodoxe şi de Parohia Ortodoxă Română din Budapesta. La organizarea acestei frumoase întâlniri au contribuit şi autoguvernările româneşti din sectorul VII şi XI din Budapesta, precum Biblioteca Judeţeană din Oradea, prin directoarea Ligia Mirişan şi Asociaţia Femeilor Ortodoxe Române din Oradea, prin doamna Viorica Cherteş.

Dacă participanţii de la balurile româneşti din Budapesta au avut prilejul de-a lungul anilor să se bucure de dans popular românesc din regiunea Bihorului şi de solişti de înaltă ţinută, pentru cea de-a VII-a ediţie a balului organizatorii s-au gândit să prezinte, în premieră absolută, un program de dansuri populare româneşti susţinut de grupul de copii care participă în fiecare sâmbătă la lecţiile de dans, ţinute în clădirea din Curţile Gojdu, unde funcţionează şi Capela Ortodoxă Română. Copiii sunt instruiţi de doi membri ai Ansamblului de dansuri „Cerbul de aur” din Budapesta, Lakatos András şi Emilia Abe. Acompaniamentul şi muzica de petrecere a fost asigurată de o formaţie orădeană. O altă surpriză a serii a fost apariţia pe scenă a cuplului de dansatori Ferenc Tímea şi Bodor Martin, câştigători ai numeroase premii în Europa, care au valsat cu graţie şi eleganţă.

Un bal al familiilor româneşti

„La început am sperat că vom avea o acţiune frumoasă şi cred că faptul că am ajuns la cea de-a VII-a ediţie demonstrează acest lucru. Ne-am străduit de la an la an să unim în jurul acestei acţiuni comunitatea românească şi anul acesta trebuie să spun că am ajuns la un număr record de participanţi, 120, din care 18 sunt copii. Pentru balul de la Budapesta este specific faptul că vin şi familiile şi îşi aduc şi copiii, care au astfel ocazia să guste din atmosfera românească. Pentru acest an ne-am pregătit cu o surpriză: de anul trecut a pornit un curs de dansuri populare româneşti pentru copii între 7–12 ani, iar ei astăzi au avut prima ieşire în lume, ca să zic aşa. Costumele populare ale copiilor am reuşit să le închiriem de la o şcoală din Oradea, dar sperăm ca în curând să avem şi noi costumele noastre. La bal vin, în primul rând, români din comunitatea românească, prietenii lor români născuţi în Ungaria, din Cenad sau Micherechi, care sunt budapestani deja de mulţi ani, români din România care s-au stabilit la Budapesta, dar şi membrii corpului diplomatic din capitală. Faptul că sunt şi copii înseamnă că această comunitate are viitor şi avem pentru ce să ne luptăm şi să muncim”, a mărturisit organizatoarea Gabriela Enea Elekes, preşedinta Asociaţiei Femeilor Ortodoxe şi a Autoguvernării Româneşti din sectorul XI al Budapestei.

Pe valurile Dunării

„Locaţia balului este de o valoare istorică deosebită, lângă Dunăre, Dunărea care ne leagă pe toţi cei din această zonă a Europei şi care este nu numai o cale de comunicaţie şi o cale de legături economice între ţările riverane, dar este şi un element cultural care ne uneşte pe toţi. Dunărea şi-a pus amprenta în cultura tuturor ţărilor riverane, ceea ce ne face să privim spre acest fluviu ca spre un creuzet din această zonă. Şi întotdeauna când eşti lângă Dunăre eşti purtat de valuri şi de dans. Ne aflăm aici cu prilejul unui bal al românilor din Budapesta, care oferă posibilitatea românilor din acest mare oraş să se întâlnească, să se regăsească. Viaţa cotidiană te face uneori să te înstrăinezi, iar aceasta este o ocazie prin care românii din acest oraş se reîntâlnesc, îşi spun păţaniile, îşi spun speranţele şi dansează împreună. Balul continuă să fie un punct de atracţie şi în viitor, ceea ce face ca românii din Budapesta să fie într-o oarecare măsură un eşantion a tot ce înseamnă România. Sunt aici români din Moldova, din Ardeal, din Muntenia, avem o mică Românie, cu tot ce are ea mai bun”, a spus Victor Micula, ambasadorul României în Ungaria.

Aici se vorbeşte doar româneşte

„Este o experienţă nouă pentru mine. Mă simt foarte bine aici, pentru că se vorbeşte doar româneşte. E un lucru la care sincer nu mă aşteptam şi cred că este o promisiune pentru viitor pentru a putea supravieţui asimilării, care este foarte agresivă în această parte a lumii. Au dansat şi băieţii mei, este meritul şi munca lor. Fiecare weekend şi l-au sacrificat pentru a învăţa paşii de dans. N-au fost antrenamente foarte uşoare, dar le-a plăcut. Singurul meu merit este că am reuşit să-i cresc până la vârsta aceasta şi să-i duc cu maşina la repetiţii. Este un bun prilej pentru ei pentru a se afla într-un mediu românesc aici, în capitala maghiară. Repetiţiile au fost o plăcere pentru ei, pentru că la şcoală vorbesc doar în limba maghiară sau engleză, şi sunt dornici să vorbească şi cu altcineva limba română decât cu părinţii. Tocmai de aceea i-am luat şi la alte evenimente din cadrul comunităţii din partea de est a Ungariei, ca să se socializeze şi să întâlnească şi alţi români care trăiesc aici, în Ungaria. A fost o primă experienţă cu aceste dansuri populare la un festival, unde copiii mei s-au uitat uimiţi cât de bine ştiu băieţii din Micherechi să danseze. Băiatul meu cel mic a zis că ar vrea şi el să danseze la fel. I-am spus să începem întâi cu ceva mai uşor. În seara aceasta s-au descurcat de minune”, ne-a declarat domnul Bogdan Ignat, consilier diplomatic al Ambasadei României la Budapesta, ai cărui băieţi au făcut parte din formaţia de dansuri a copiilor din Budapesta.

Sigur le-ar plăcea şi altora

„Ca un român care trăieşte în Budapesta de 23 de ani, mă bucur că şi noi avem o petrecere a noastră, a românilor din capitală. Majoritatea participanţilor sunt persoane care se interesează de cultura românească, mai nou veniţi în aceste locuri şi mai vechi decât cum sunt eu. Pentru mine a fost o surpriză şi faptul că nici cuvântul de salut al ambasadorului nu a fost nevoie să se traducă în ungureşte, de obicei diplomaţia românească ţine ca toate manifestările să fie traduse cel puţin în două limbi. În această seară s-a vorbit doar româneşte, lucru îmbucurător pentru mine. Au fost baluri de răsunet la Budapesta cu 100–120 de ani mai devreme. Locul ales pentru bal este minunat, chiar emoţionant. Cei care vin o dată, sunt sigur că vor veni şi la anul. Nu trebuie un loc mai potrivit pentru o petrecere românească în inima Budapestei. Doresc să vină cât mai mulţi, să vadă cum ne distrăm noi, pentru că sunt sigur că o să le placă”, ne-a spus Ştefan Frătean.

La Budapesta îmi amintesc de „jocurile” de la Cenad

„Am impresia că dintre toţi participanţii la bal, eu sunt cel mai în vârstă, dar mă simt foarte bine. Am dansat şi acum. Cândva am jucat fotbal, dar de câţiva ani nu mai joc. Acum am simţit că nu mai merge aşa de bine nici dansul. La vârsta de zece ani umblam la Cenad, la joc. Acolo dansam dansuri româneşti. Era o orchestră, se dansa hora, iar eu stăteam în mijlocul horii, pentru că atunci încă nu ştiam să dansez. Când vin aici la balul de la Budapesta îmi amintesc şi de jocurile de la Cenad. Acolo dansam şi sârbeşte, fiindcă trăiau mulţi sârbi în localitate”, a spus Emil Bodircă, budapestan născut la Cenadul Unguresc.

O petrecere de suflet

„Sunt foarte mândră de programul acesta, fiindcă sunt melodii cunoscute de noi, iar mie îmi mângâie sufletul. Sunt foarte bucuroasă că le aud şi sunt mândră de poporul român că are atât de frumoase cântece, pe care merită să le asculte oricine. Îmi place că an de an se organizează acest bal. Pentru noi, care trăim foarte departe de românii noştri din provincie, este un mare lucru că se face un program, un bal românesc la Budapesta. Dacă ne permite sănătatea ne străduim în fiecare an să venim şi să fim prezenţi la această petrecere de suflet. Ne pare bine că doamna Gabriela Elekes a reînnoit acest program. Este un obicei foarte frumos de Mărţişor. Această tradiţie trebuie păstrată şi în viitor”, ne-a spus Eva Cozma Frătean.

Iulia Kaupert

Sponsorii balului

Direcţia pentru Cultură Bihor, director Lucian Silaghi; Autoguvernarea Românească a sectorului XI din Budapesta; Mózes Károly, proprietarul firmei „Active Office” din Budapesta; Simó Klára de la salonul de optică „Opti Sile” din Budapesta; Costumele dansatorilor au fost primite de la Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu” din Oradea, prin bunăvoinţa directorului Mircea Pop şi a profesorului Iosif Româniac.