Suntem cu 241,1% mai mulţi români în Ungaria

Oficiul Central de Statistică al Ungariei a publicat joi, 28 martie, rezultatele finale ale recensământului din 2011. Conform acestora, în Ungaria trăiesc 26.345 persoane de naţionalitate română şi 13.886 persoane cu limba maternă română. Reamintim că în 2001, în Ungaria, s-au declarat români 7.995 persoane, iar de limbă maternă română 8.482 persoane. La recensământul din 2011, orice persoană din Ungaria şi-a putut declara mai multe identităţi. Astfel, numărul celor care s-au declarat şi de naţionalitate română (pe lângă altă naţionalitate) este de 35.641. Credincioşi români ortodocşi trăiesc în Ungaria doar 4.230, faţă de 5.598 câţi au fost în 2001. Nu numai numărul românilor a crescut în mod surprinzător, ci a tuturor naţionalităţilor din Ungaria. Cât sunt de relevante şi de credibile numerele de mai jos, rămâne la latitudinea fiecăruia. Menţionăm de la bun început că la întrebările referitoare la naţionalitate şi religie răspunsurile nu au fost obligatorii.

În timp ce numărul populaţiei ţării a scăzut, în ultimii zece ani, cu 260.000, astfel în Ungaria trăind, pe 1 octombrie 2011, numai 9.937.628 persoane, numărul celor care şi-au declarat naţionalitatea (şi dubla identitate) a crescut în mod paradoxal. Rezultatele finale ale recensământului din 2011 au fost prezentate joi, 28 martie, la o conferinţă de presă din Budapesta, susţinută de vicepreşedintele Oficiului Central de Statistică, Németh Zsolt. Acesta a arătat că populaţia ţării scade în continuu începând din anul 1981, iar acum trăim în Ungaria mai puţini decât în anul 1960.

Românii, locul 3 pe podium
În 2001, 314.060 persoane s-au declarat aparţinătoare vreunei naţionalităţi. În 2011, acest număr a fost de 555.507. Numărul persoanelor care nu au dorit să răspundă la întrebarea referitoare la naţionalitate a fost de 1.455.883.
Patru întrebări au fost în chestionar, care s-au referit la naţionalitate, limbă maternă şi religie. În campania de informare dinainte de culegerea datelor din toamna anului 2011, Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria a încurajat românii din Ungaria să răspundă doar la întrebările cu numărul 34, 36 şi 38, în următorul fel:
34. De care naţionalitate consideraţi că aparţineţi? – ROMÂNĂ
36. Care este limba dvs. maternă? (se pot da cel mult două răspunsuri) – Dacă ştii (şi) româneşte, dacă acasă vorbiţi (şi) româneşte, dacă ai făcut şcoală românească, scrie – ROMÂNĂ
38. De ce comunitate religioasă, confesiune consideraţi că aparţineţi? – Dacă eşti botezat în biserică ortodoxă, dacă îţi asumi această religie, scrie – ROMÂN ORTODOX
Întrebarea cu numărul 35 a fost formulată pentru a justifica dubla identitate (cea care a cauzat atâtea neplăceri românilor la alegerile de autoguvernări minoritare, începând din anul 1998, şi ducând la naşterea aşa-numitului fenomen de etnobiznis): 35. Dacă în afara celor menţionate mai sus aparţineţi şi de vreo altă naţionalitate? Răspunsul la această întrebare a cauzat o explozie în numărul tuturor naţionalităţilor din ţară.
Vicepreşedintele Oficiului Central de Statistică a arătat la conferinţa de presă că faţă de acum 10 ani, numărul ţiganilor din Ungaria a crescut cu 153,4%, deoarece 315.583 de persoane s-au declarat „în primul sau în al doilea rând de ţigani”.
Pe locul 2 dintre cele mai numeroase naţionalităţi se găsesc nemţii, care sunt 185.696, iar pe locul 3 s-au clasat românii, cu 35.641. Apoi urmează slovacii, cu 35.208 persoane.

Români trăiesc în toată Ungaria
Unii lideri ai românilor din Ungaria, care vorbind despre românii din Ungaria se refereau doar la cei trăitori în cele trei judeţe, Bichiş, Bihor şi Ciongrad, vor trebui să-şi schimbe de acum înainte discursul. Datele noului recensământ ne arată că românii au împânzit toată Ungaria. Tabelul nr. 2 arată numărul românilor în Capitală şi în judeţele ţării.

Din tabelul nr. 2 se vede că cei mai mulţi români trăiesc în Budapesta, 8.480 persoane, în toate cele 23 de sectoare ale Capitalei. Cei mai mulţi, 663, sunt stabiliţi în sectorul XIII.
După Capitală urmează judeţul Bichiş cu 6.240 români (vezi tabelul nr. 3, în care evidenţiem numai localităţile cu şcoală sau biserică românească), acesta fiind urmat de judeţul Pesta cu 5.649 de români. În judeţul Bihor trăiesc doar 2.592 de români, iar în Ciongrad 2.022 de români.

S-au declarat destul de mulţi români şi în Şercad (130), Medgyesegyháza (81), Orosháza (78), Mezőkovácsháza (69), Dombegyház (59), Szarvas (40).

În judeţul Bihor cei mai mulţi români s-au declarat în Dobriţân – 739. Un număr destul de mare de români, 183, găsim şi la Biharkeresztes. Vezi mai jos situaţia în celelalte localităţi (tabelul nr. 4, în care evidenţiem numai localităţile cu şcoală sau biserică românească).

În judeţul Ciongrad trăiesc 2.022 de români, dintre care cei mai mulţi în Seghedin – 588. La Cenadul Unguresc s-au declarat de români 238 de persoane, la Macău – 220, la Hódmezővásárhely – 66 de persoane.

Limba română este vorbită de 128.852 de persoane
Nici la întrebarea referitoare la limba maternă nu a fost obligatoriu să se răspundă. Ea a fost formulată astfel: Care este limba dvs. maternă? (se pot da cel mult două răspunsuri) Faţă de 8.482 de persoane care au declarat în 2001 că au ca limbă maternă româna, acum numărul acestora a crescut la 13.886. (Reamintim, ca pe o curiozitate, că la recensământul din 1930, în Ungaria, 16.221 persoane au avut ca limbă maternă româna.) Din datele publicate acum nu reiese însă câţi au româna ca limbă maternă în satele tradiţionale româneşti sau în alte localităţi.
A fost obligatoriu însă de răspuns pentru toţi participanţii la recensământ la întrebarea referitoare la competenţele lingvistice. Întrebarea 21: Ce limbi vorbiţi? În ce limbi puteţi înţelege pe alţii, respectiv vă puteţi face înţeles? Aici au însemnat că vorbesc, înţeleg limba română 128.852 de persoane, dintre care pentru 90.733 de persoane româna nu le este limbă maternă. La nivel naţional, dintre limbile străine, cei mai mulţi, 1.589.180, vorbesc engleza, 1.111.997 germana, iar 158.497 rusa. Româna se situează pe locul al patrulea.

Suntem tot mai necredincioşi
A crescut semnificativ (de la 10% la 27%) numărul persoanelor, care nu au dorit să răspundă la întrebarea referitoare la religie. 53,5% au declarat că sunt catolici, dintre care 3.691.347 sunt romano-catolici, iar 179.176 greco-catolici. Numărul reformaţilor este de 1.153.442, cel al evanghelicilor de 214.965. Creştinii ortodocşi sunt în total 13.710, dintre care 5.102 sunt români ortodocşi. Dintre aceştia însă numai 4.230 s-au declarat şi de naţionalitate română.
Cele 35.641 de persoane care s-au declarat (şi) de naţionalitate română, au următoarele religii: romano-catolici – 10.133, greco-catolici – 914, greci ortodocşi – 205, ruşi ortodocşi – 73, sârbi ortodocşi – 30, reformaţi – 8.801, evanghelici – 271, unitarieni – 573, baptişti – 705, adventişti – 252, penticostali – 390, martorii lui Iehova – 251, Adunarea Hit – 82, izraeliţi – 87, budişti – 42, musulmani – 31. Menţionăm că dintre români 294 au declarat că sunt atei şi 4.081 nu au dorit să răspundă la această întrebare.
Date detaliate, referitoare la numărul românilor ortodocşi sau al românilor baptişti şi penticostali în localităţile cu populaţie românească băştinaşă nu au fost afişate.

Preşedinta Oficiului Central de Statistică, Vukovich Gabriella, a anunţat la conferinţa de presă din 28 martie că pe site-ul www.nepszamlalas.hu până la acea dată au fost afişate 4800 de tabele, dar în următoarele 12 luni numărul acestora va creşte la 10 mii. Din martie 2014, vor fi afişate şi date comparative la nivel internaţional.
E.Ş.