Două familii de români din Chitighaz se simt păcălite de către stat

Familiile Sarca şi Cioca din Chitighaz cresc împreună în jur de 320 de oi, pe lângă vaci şi alte animale. Gheorghe Sarca şi cumnatul său, Teodor Cioca, şi-au mânat zilnic oile să pască pe păşunea din spatele sălaşului lor, aflat la ieşirea din Chitighaz spre Medgyesegyháza. Au făcut asta în ultimii 20 de ani, aşa cum au moştenit de la bătrânul Sarca. Cele aproape 50 de hectare, închiriate de la stat, au asigurat un trai decent pentru cele două familii. De la prezent, toată această poveste cu oile, cu păşinule şi cu traiul familiilor a trecut la timpul trecut, deoarece din ziua de 14 mai 2013 cele două familii au rămas fără dreptul de mai închiria de la stat cele aproape 50 de hectare de pământ. Când i-am vizitat la sălaş, am văzut pe feţele lor a adâncă tristeţe, învăluită cu frica zilei de mâine, cu spaima ce va fi oare cu oile, cu îngrijorarea din ce îşi vor creşte copiii.

Conform Legii Naţionale a Fondului Funciar din anul 2010, pentru închirierea terenurilor care sunt proprietate a statului au fost publicate concursuri ale căror rezultate au fost publicate zilele trecute. Chitighăzenii care au vrut să ia în arendă astfel de terenuri sau să-şi prelungească contractele de închiriere au trebuit să-şi înainteze dosarele la Direcţia Parcului Naţional Criş-Mureş, cu sediul în oraşul Sarvaş. În urma concursului, au fost anunţaţi că nu ei sunt câştigătorii. Terenurile pe care de atâţia ani au păscut oile lor, de acum înainte vor fi luate în arendă de o doamnă sau domnişoară din Otlaca-Pustă, pe nume: Lászk Nikolett Margit.
„Stăm nedumeriţi în faţa acestei decizii. În concurs s-a accentuat clar: scopul concursului este întărirea fermelor de familii şi stimularea creşterii animalelor, asigurarea pământurilor roditoare pentru creşterea animalelor. Noi creştem animale de ani de zile. Din asta ne întreţinem familiile. Acum ce să facem cu oile? Unde să le ducem să păşuneze?”, întreabă cu tristeţe Gheorghe Sarca, care apreciază gestul primăriei care le-a asigurat un mic teren pentru păşunat, dar pe care nu pot folosi din motive obiective. „Cum să ducem oile până acolo? Cu elicopterul?”, vine replica amărâtă.
Noul sistem de arendare a pământurilor statului conţine mai multe elemente ciudate: în timp ce, pe hârtie, scopurile sunt stabilite destul de clar şi se pare că în interesul fermelor de familii, în realitate tot procesul de decizii este extrem de complicat şi de necontrolabil. Spre exemplu, dosarele de concurs nu sunt publice, precum nici procesul de evaluare. Deci, la anunţarea rezultatelor nimeni nu poate să ştie de ce tocmai respectivul a câştigat şi nu altcineva. Cu toate că Legea Fondului Funciar conţine câteva criterii avantajoase pentru fermele de familii (ca de ex. că trebuie să aibă prioritate gazdele din localitate şi că o familie poate lua în arendă maximum 300 de hectare), în realitate se trece uşor cu vederea peste aceste criterii.
Miza noii împărţiri a pământurilor statului nu este mică: arendarea se face pentru 20 de ani, iar câştigătorii se vor putea bucura de un sprijin de peste 60 de mii de forinţi/hectar din fondul funciar al statului. Deci, cine stăpâneşte 50 de hectare de pământ, poate obţine un sprijin de 3 milioane de forinţi de la stat.
Familiile Sarca şi Cioca din Chitighaz nu vor să fie cei mai bogaţi oameni din sat. Vor doar ca să-şi crească în mod cinstit copiii şi să aibă unde să ducă la păşunat oile.
E. Şimon

Comentarii