Hristos a Înviat! - În prag de sărbători la familia Oros din Jula

Cea mai mare, mai însemnată, mai sfântă şi mai îmbucurătoare sărbătoare de peste an, e sărbătoarea Paştelor sau Învierea Domnului, pentru că în această zi “Hristos a înviat din morţi, cu moartea pe moarte călcând, şi celor din morminte, viaţă dăruindu-le”, iar pe cei vii răscumpărându-i de sub jugul păcatului şi împăcându-l cu Dumnezeu. Paştile le sărbătorim la începutul primăverii, când toată natura învie. Românii aşteaptă sărbătoarea aceasta după un post îndelungat, cu mare bucurie. În perioada de pregătire pentru sfintele sărbători am cercetat o familie de români de origine din Micherechi, stabilită la Jula.

Pentru soţii Nicoleta Netea şi Gavril Oros sărbătoarea Învierii Domnului Isus Hristos este un prilej de mare bucurie. Pentru ei sărbătorile atunci sunt adevărate, dacă ele sunt petrecute în sânul familiei. S-au pregătit pentru această sărbătoare ţinând post în zilele de miercuri şi vineri din Postul Mare, pregătindu-se spiritual, mergând la biserică, făcând curăţenie prin casă şi prin suflet, vopsind ouă roşii.

O familie tânără
“Ciclul primar l-am terminat la şcoala din Micherechi, iar clasele 6–8 le-am făcut la şcoala catolică din Jula. Studiile superioare le-am terminat la Facultatea de Administraţie Publică din Budapesta, în 2005. În acel an am fost angajat la Oficiul de Cadastru şi Carte Funciară din Jula, iar acuma sunt şef de secţie la acelaşi oficiu din Bichişciaba”, ne-a destăinuit Gavril.
Nicoleta şi-a terminat şcolile la Micherechi şi la Liceul “Bălcescu” din Jula, în anul 2004, după care a fost admisă la Institutul Pedagogic din Seghedin. A obţinut diploma de profesor de limba română şi italiană în 2009. La ora actuală este în concediu de maternitate şi este profesoară la şcoala generală din Aletea. Cei doi tineri şi-au legat destinele în anul 2010.

Dorim să ne creştem fetiţa în credinţă
Postul se ţine de mai multe ori pe an pentru iertarea păcatelor. Familia Oros a început să postească pentru prima dată în acest an:
– Dorim să ne creştem copila în credinţă, pentru că o iubim ca pe un înger din cer. În zilele de miercuri şi vineri din perioada Postului Mare am postit, nu am mâncat de dulce. Am consumat numai alimente de provenienţă vegetală, iar pentru gătitul mâncărurilor am folosit ulei. Postul a fost respectat de toţi membrii familiei. În timpul postului nu am consumat produse lactate, ouă, carne. Asemănător primei săptămâni, am ţinut post sever şi în ultima săptămână, în Săptămâna Mare, care a durat de la Florii până la Paşti. Îmi amintesc că bunicii noştri ţineau post adevărat. În Vinerea Mare, bunica a fiert cartofi, pe care îi mâncam cu ulei. Aceasta a fost mâncarea pentru toată ziua respectivă. Despre postul din Vinerea Mare am auzit de la oameni mai vârstnici, că numai atunci este adevărat, dacă până la asfinţitul soarelui nu se bea şi se mănâncă nimic. Câţiva dintre cunoscuţii şi rudele mele nici azi nu mănâncă şi nu beau nimic în Vinerea Mare, ne-a spus Gabi.

Hristos a Înviat! Adevărat a-nviat!
– După post, în prima zi de Paşti, împreună cu familia vizitam rudele, bunicii, vecinii, iar în a doua zi de Paşti, lunea, vizitam fetele din clasă cu vestea Învierii lui Hristos. Cutreieram tot satul cu bicicleta de dimineaţa până seara târziu, începând pe strada Köztársaság mergeam până la cealaltă margine de sat, pe Dobó. Intram în casă şi spuneam urarea “Hristos a Înviat”, la care ne-au răspuns cu “Adevărat a-nviat.” Acest salut este folosit, de obicei, de la sărbătoarea Paştilor până la sărbătoarea Înălţării Domnului. Pentru gestul că am stropit fetele cu parfum, primeam de obicei bani şi ouă roşii. Ouăle le adunam şi le duceam acasă, dar deseori se întâmpla că le consumam pe drum. În ultimii ani am primit şi ouă de ciocolată, care este un obicei nou. Stropirea fetelor la Paşti a însemnat pentru noi o distracţie, astfel având ocazia să ne împrietenim şi să ne cunoaştem mai bine, ne mai povesteşte capul familiei.

La graniţa dintre maturitate şi copilărie
Gavril şi Nicoleta ne-au mărturisit că au devenit mai credincioşi odată cu naşterea fetiţei lor.
– În anul 2012 s-a născut fetiţa noastră, Nora. Realitatea nu ne-a lăsat să aţipim. Din copilărie am ajuns în aşa-numita maturitate. Mai mult decât atât, dorim să o educăm creştineşte pe Nora, cultivându-i un suflet sănătos într-un trup sănătos, deviză pe cât de veche pe atât de actuală. Pentru acest lucru este nevoie de mult efort şi răbdare. Ca părinţi, este foarte important să ne menţinem pe linie dreaptă, să o supraveghem cu grijă, cu multă răbdare şi nădejde de la Dumnezeu. Singura cale de a creşte un copil bun este să devenim mai întâi părinţi buni. Pentru aceasta trebuie să-i cinstim pe cei care ne-au dat viaţa, pe mama şi pe tata, ne-a mărturisit Nicoleta.

Paştele, cea mai mare sărbătoare a creştinilor
– Bunicul din partea mamei a fost un om foarte credincios. Mă ducea cu el la slujbe. Îmi amintesc de anii când stăteam în faţa Sfântului Altar şi spuneam rugăciunea Tatăl nostru şi Crezul. Până la vârsta de 10 ani am umblat cu regularitate la biserică, iar apoi am fost preocupat de alte lucruri. Acum locuim la Jula, dar după putinţă particip la slujbele de duminică, iar la vecernie mă duc la biserica din Micherechi, pentru că acolo mă simt foarte bine, ador glasul preotului paroh Ioan Bun. Împreună cu familia, vom fi prezenţi la slujba de Înviere, iar la Paşti vom participa cu toţii la Sfânta Liturghie. Fără prezenţa la biserică nu se poate înţelege sărbătoarea Paştelui, spune cu convingere Gabi Oros.
A. Cioca