13 sept. 2013

„Dacă aş avea cu cine să comunic, aş vorbi toată ziua numai româneşte” - Interviu cu Richard Dobi, un tânăr îndrăgostit de limba română

Cu fosta dirigintă, Ana Rocsin Sárközi
Un profesor ar putea fi un model pentru fiecare elev şi cred că orice elev are un profesor în care se regăseşte. Richard Dobi, un elev din localitatea Şercad, se regăseşte în modelul dirigintei sale de şcoală generală. Băiatul de 14 ani, provine dintr-o familie de maghiari, oameni simpli, care l-au înscris la şcoala generală din Şercad să-şi facă studiile primare, şcoală în care a cunoscut-o şi a îndrăgit-o pe diriginta sa Ana Rocsin Sárközi, originară din Micherechi, care azi este directoarea şcolii generale din satul său natal. Cu toate că la şcoala generală din Şercad nu se învaţă limba română, exemplul dirigintei lui l-a determinat pe acest tânăr să înveţe limba română pe cont propriu. Cu ambiţia extraordinară şi interesul lui faţă de limba română a reuşit să înveţe într-un an cât alţii nu reuşesc nici în 12. Interesat să aibă contact cu români s-a înregistrat în grupurile de pe Facebook ale românilor din Ungaria, îşi caută prieteni în Micherechi cu care să poată comunica în limba română. Zilele trecute a trecut pe la redacţia „Foaia românească” pentru a ne cere nişte cărţi româneşti. Aşa s-a transformat cunoştinţa noastră virtuală într-o prietenie personală.


Interesat de tot ce este românesc
– Anul trecut am vorbit pe Facebook cu doamna profesoară Ana Sárközi, fosta mea dirigintă de şcoală generală şi i-am spus că mi-ar plăcea să învăţ să vorbesc româneşte, iar pentru asta aş dori să-i cer ajutorul. A fost încântată de decizia mea şi din luna septembrie a anului trecut am şi început să fac cu ea ore de limba română. Până în prezent am învăţat să vorbesc destul de bine, ştiu să citesc şi să scriu româneşte. Eu sunt maghiar, am început de la zero să învăţ şi am avansat, cred eu, dar pentru a şti bine o limbă trebuie foarte mult efort. Mai am un prieten, se numeşte Roland Fekete, tot din Şercad, şi el este tot maghiar şi este înnebunit după muzica românească, de aceea face şi el meditaţii de limba română cu mine. Şi el ştie deja româneşte, ştie şi să scrie, iar când suntem amândoi pe Facebook, comunicăm între noi în limba română, iar ceea ce nu ştim încă le scriem în ungureşte.

Învaţă limba cu ajutorul Facebook
– Sunt pe Facebook în mai multe grupuri şi am obişnuit să scriu în limba română, dacă am timp stau pe Facebook cu românii din Ungaria, intru cu ei în vorbă sau intru la grupul „Păpăruga din Micherechi”, unde, dacă am cu cine, vorbesc, sau mai întreb câte ceva dacă am nelămuriri. Am făcut cu prietenul meu şi un nou grup pe Facebook, ai cărui administratori suntem amândoi, acesta se numeşte „Micherechiul în trecut”. Pentru că mi-am făcut prieteni în Micherechi ştiu să vorbesc şi în graiul de la Micherechi, care este un grai frumos şi nu este foarte greu. Pentru a şti să scriu cât mai corect, citesc mult pe Internet, pe Facebook, citesc şi „Foaia românească” şi scriu şi învăţ multe cuvinte.

Pierderea identităţii, o problemă a tinerilor care nu-şi învaţă limba maternă
– Eu aşa văd că cea mai mare problemă este că tinerii români de aici, din Ungaria, nu ştiu să vorbească româneşte, asta înseamnă că şi-au pierdut identitatea. M-am întâlnit cu tineri din Micherechi şi i-am întrebat în ce limbă ştiu să vorbească şi mi-au spus că în limba maghiară e mai bine şi e mai uşor. Şi am vorbit cu cineva tot din Micherechi, care este român, şi mi-a zis că nu ştie să vorbească nici micherecheneşte, nici în limba română literară. Am fost surprins şi nu-mi place să aud acest lucru. Eu, dacă aş şti foarte bine româneşte şi aş avea cu cine să comunic aş vorbi toată ziua numai în româneşte. Dar nu vorbesc foarte bine, de aceea vorbesc şi româneşte şi ungureşte.

Învăţător român sau un bun translator
– În curând începe şcoala şi, totodată, o perioadă nouă în viaţa mea. Din luna septembrie o să fiu licean, la Liceul „Ady Endre” din Şercad. Am stat pe gânduri să mă înscriu sau nu la liceul românesc din Jula, însă mama mea nu a fost de acord să fac naveta la Jula, mi-a zis să rămân la liceul din orăşelul nostru, care este renumit pentru limba engleză, iar cu profesoara mea o să învăţ în continuare în particular limba română. Ştiu şi germană destul de bine, însă limba română mă pasionează mai mult, este mai interesantă şi mai frumoasă. După liceu aş dori să fac o facultate pedagogică ca să fiu învăţător, însă visul meu este să ajung translator. Cred că odată, dacă voi fi un translator bun, cu lucrul acesta o să ajut România şi Ungaria, pentru că aceste două ţări nu sunt foarte bine împreună, există multe probleme şi conflicte şi asta nu e bine deloc. Dacă voi fi translator, doresc să ajut şi românii şi ungurii, şi poate atunci nu va mai fi bai…
A. Butar

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...