În sala festivă a Centrului Cultural Românesc din Jula, sâmbătă, 5 octombrie, oameni de cultură, istorici, profesori şi cercetători au sărbătorit aniversarea a 20 de ani de la înfiinţarea Institutului de Cercetări al Românilor din Ungaria. La acest ceas aniversar au fost lansate zece volume de cărţi, apărute din fondurile obţinute de la Ministerul Resurselor Umane. Cu această ocazie a fost lansată şi pagina web a Institutului.
Identificarea şi promovarea valorilor culturale
În urmă cu douăzeci de ani, un grup de intelectuali români din Ungaria s-au lansat într-un proiect deosebit şi au înfiinţat Institutul de Cercetări al Românilor din Ungaria. „Institutul” este una dintre instituţiile de bază ale comunităţii noastre româneşti. În cei 20 de ani de activitate, Institutul a realizat cercetări ştiinţifice de calitate în domenii precum etnografie, lingvistică, sociologie, istorie, care documentează moştenirea culturală a românilor din Ungaria şi care contribuie la păstrarea identităţii româneşti şi pe viitor. Drept semn de apreciere pentru efortul depus, liderul Institutului dr. Maria Berényi a primit, în 2011, una dintre cele mai înalte decoraţiuni ale statului român, Ordinul „Meritul cultural” în grad de Comandor acordat de Preşedintele României. Guvernul României a promovat sistematic în dialogul bilateral cu Budapesta necesitatea finanţării corespunzătoare a acestei instituţii. La puţin timp după vizita în Ungaria în luna octombrie a anului trecut de către ministrul român al Afacerilor Externe, domnul Titus Corlăţean, guvernul ungar a anunţat public acordarea unei subvenţii semnificative Institutului. Din această subvenţie, Institutul a reuşit să publice în acest an zece volume, care au fost lansate în cadrul festivităţii din 5 octombrie.
La început de drum
În primăvara anului 1991, s-a constituit cercul de cercetări sub denumirea provizorie „Pentru Cultura Română din Ungaria”. Câţiva intelectuali aparţinători comunităţii româneşti au înfiinţat acest cerc cu scopul de a aduna forţele spirituale şi creatoare ale comunităţii româneşti din Ungaria şi pentru ca să se formeze o intelectualitate puternică şi conştientă. La 7 februarie 1992, acest cerc s-a transformat în Comunitatea Cercetătorilor şi Creatorilor Români din Ungaria, care fiind înregistrată a devenit persoană juridică. La început, Comunitatea a avut următorii membri: Maria Berényi, Ana Borbély, Lucia Borza, Mihaela Bucin, Ion Budai, Elena Csobai, Alexandru Hoţopan, Ana Hoţopan, Eva Cozma Frătean, Mihai Cozma, Marius Maghiaru, Emilia Martin, Gyöngyi Mocan, Stela Nicula, Ştefan Oroian, Gheorghe Petruşan, Florica Santău, Gheorghe Santău, Ana Secan Navratil şi Ecaterina Tiritean. Ei au fost de faţă când s-a constituit această Comunitate. La 13 februarie 1993, Comunitatea îşi constituie activitatea cu numele de Institutul de Cercetări al Românilor din Ungaria. În 1993, în funcţia de director al Institutului a fost numită cercetătoarea dr. Maria Berényi.
Colaboratorii Institutului între 1993 şi 2013 au fost: Maria Berényi, Ana Borbély, Lucia Borza, Anamaria Brad, Mihaela Bucin, Rodica Colta, Elena Csobai, Tiberiu Herdean, Irina Isai Garami, Maria Gurzău Czeglédi, Ana Hoţopan, Alexandru Hoţopan, Eva Cozma Frătean, Mihai Cozma, Emilia Martin, Gyöngyi Mocan, Stela Nicula, Gheorghe Petruşan, Florica Santău şi Gheorghe Santău. Mulţumită acestor persoane a existat două decenii acest Institut.
La eveniment a luat cuvântul şi Paulik Antal, director general al Departamentului pentru Minorităţi al Secretariatul de Stat pentru Culte, Minorităţi şi Relaţii cu Societatea Civilă din cadrul Ministerului Resurselor Umane din Ungaria, care a evocat împrejurările înfiinţării celor două institute de cercetări, cea a slovacilor şi a românilor, de la începutul anilor 1990.
Diplomă de Excelenţă din partea Statului Român
Cu ocazia aniversării, din partea Ministrului de Externe, Titus Corlăţean şi a Guvernului Român, prin intermediul Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, doamna consilier Mihaela Teodor a înmânat pentru Institutul de Cercetări o diplomă de excelenţă ca semn de recunoaştere a celor 20 de ani de activitate şi a contribuţiei deosebite la păstrarea şi promovarea tradiţiei şi a valorilor culturale ale românilor din Ungaria. Doamna consilier a transmis un mesaj de preţuire în numele Guvernului României, în mod special în numele ministrului Titus Corlăţean şi a domnului Cristian David, Ministru delegat pentru Românii de Pretutindeni.
Afirmarea identităţii proprii
Institutul organizează sesiuni culturale şi ştiinţifice, editează cărţi în limba română şi maghiară cu scopul de a prezenta comunitatea românească din Ungaria, de a argumenta sentimentul de apartenenţă şi de conştiinţă. Publicaţiile Institutului sunt folosite şi în învăţământul românesc din Ungaria la studierea culturii şi civilizaţiei româneşti. Institutul organizează anual simpozioane ştiinţifice de prestigiu, sesiuni de comunicări şi mese rotunde cu participanţi din Ungaria şi de peste hotare. Până la ora actuală, Institutul a editat 82 de volume şi a organizat 22 de simpozioane internaţionale. Aceste publicaţii sunt trimise la diferite instituţii, universităţi, biblioteci, muzee, arhive din ţară şi din străinătate, făcându-se cunoscute realizările Institutului, astfel întreţinând relaţii de colaborare cu unităţi similare din ţară şi străinătate, cu diverse şcoli, instituţii socio-culturale şi administrative.
Fără buget anual stabil
La finanţarea Institutului s-a angajat Guvernul Ungariei. În perioada 1993–1998, Institutul a fost finanţat de către Ministerul Învăţământului, iar în 1998 s-a întrerupt acest ajutor financiar. De atunci, deja de 15 ani, Institutul funcţionează pe baza proiectelor, concursurilor, deci nu are buget anual stabil. În acest an jubiliar, Institutul a primit de la Ministerul Resurselor Umane o sumă considerabilă, cu ajutorul căreia s-a editat zece volume care au fost prezentate la faţa locului şi până la finalul anului vor fi editate şi publicaţiile anuale: Simpozion, Lumina şi Izvorul. Pe lângă publicaţiile amintite, Institutul a scos de sub tipar în 1998 volumul Bibliografie. Studiile mai voluminoase ale cercetătorilor au fost publicate în volumul bilingv Annales, ediţiile 1996 şi 2000. Institutul a publicat monografiile comunelor Chitighaz, în 1993, Bătania, în 1995 şi Micherechi, în 2000. Aceste monografii au fost scrise de către Ana Borbély, Elena Csobai, Eva Cozma Frătean, Emilia Martin şi Maria Berényi. În aceste cărţi este prezentată istoria, etnografia, cultura, muzica şi limba românilor din localităţilor respective. Este un material util pentru cei care doresc să fie la curent cu istoria şi situaţia actuală a populaţiei româneşti din Ungaria.
Simpozion, forum al intelectualilor români din Ungaria
Din anul 1991, cercetătorii români din Ungaria şi-au propus organizarea anuală a unui simpozion ca forum de dezbatere a problemelor principale care preocupă comunitatea românească din Ungaria. La aceste întruniri sunt prezenţi în număr foarte mare profesori, intelectuali, ziarişti români din Ungaria şi oaspeţi invitaţi din România şi din alte ţări, unde se poartă un dialog fertil pe cele mai arzătoare probleme legate de cultura, limba, tradiţia, istoria, religia şi identitatea românilor din Ungaria. Simpozioanele organizate de institut au devenit astfel cele mai importante forumuri ale intelectualilor români din Ungaria. Institutul şi-a propus să îşi continue cu probitate şi onestitate ştiinţifică ceea ce întemeietorii lui din urmă cu două decenii au iniţiat.
Editarea a zece noi volume
La aniversarea a două decenii de existenţă au fost prezentate de către autori acele zece volume, care au fost concepute pentru cititorii de azi şi de mâine. Elena Csobai, co-autoarea volumului “Vestigiile Bisericii Ortodoxe Române din Ungaria – A Magyarországi Román Ortodox Egyház kincsei” ediţia a II-a, a vorbit despre drumul pe care l-au parcurs pentru înfiinţarea colecţiei vestigiilor a celor douăzeci de parohii din Ungaria. Întregind cele spuse de doamna Csobai, co-autoarea Emilia Martin a vorbit despre motivul pentru care s-au angajat la acest volum, şi anume de a înfăptui o expoziţie permanentă a valorilor de artă bisericească. Editarea volumului trilingv (română, maghiară şi engleză) “Poveştile caselor Români în Buda şi în Pesta / Tales of houses Romanians in Buda and Pest / Mesélő házak Románok Budán és Pesten”, ediţia a II-a, a Mariei Berényi a pornit de la ideea doamnei Ireny Comaroschi, fosta ambasadoare a României la Budapesta în perioada 2005–2011. Ediţia prezintă istoria acelor clădiri din inima Budapestei, care au fost clădite de români şi macedoromâni. Catalogul “Ştefan Oroian – Oroján István” conţine scrieri ale profesioniştilor români şi maghiari, care au apărut în reviste culturale din Ungaria şi România şi o anumită gamă ale lucrărilor de pictură, sculptură şi grafică începând din 1969 până în prezent. Volumul “Ana Borbély: Limbă română şi identitate românească în Ungaria” a cercetătoarei originare din Chitighaz cuprinde cele mai importante cunoştinţe despre limba română vorbită în comunitatea istorică din Ungaria. Volumul lui Tibor Hergyán “Confesiunea în romanul românesc interbelic” este o monografie care cuprinde şapte micromonografii a unor autori, în a căror operă literară formula confesivă se prezintă la un nivel superior. Cartea Emiliei Martin “Românii din Ungaria. Studii de etnologie”, cuprinde domeniile cercetate de etnografie şi folclor al românilor din Ungaria, de la alimentaţia populară până la îmbrăcăminte, obiceiurile tradiţionale, ş.a.m.d. Cartea Elenei Csobai “Românii din Ungaria. Studii de istorie”, cuprinde articole şi studii în limba română şi maghiară din mai multe perioade ale istoriei minorităţii româneşti din Ungaria. Studiile apărute în limba maghiară dau rezultatul unor cercetări din cadrul Muzeului Judeţean, unde autoarea a lucrat peste 40 de ani. Stela Nicula a vorbit despre geneza cărţii sale, care a apărut cu titlul “Aspecte ale gândirii umane. Studii de psihologie tradiţională”. Autoarea încearcă să pătrundă într-un univers mai puţin studiat, cum ar fi de exemplu lumea visurilor, meteorologia populară la românii din Ungaria, ospitalitatea şi alte teme interesante. Irina Garami în cartea sa “Săcalul de altădată” prezintă particularităţile vieţii săcălenilor, prelucrarea cânepei, pregătirea mâncărurilor, obiceiurile de post, culesul viei, dar a reţinut spaţiu şi pentru câteva întâmplări hazlii din Săcal. Al zecelea volum, “Personalităţi marcante în istoria şi cultura românilor din Ungaria”, semnat de Maria Berényi, prezintă personalităţi marcante, cum sunt Emanuil Gojdu sau Gheorghe Pomuţ, şi multe alte figuri de seamă ale coloniei macedoromâne din Pesta.
La mulţi ani!
În cei 20 de ani de existenţă, Institutul a încercat să devină şi să rămână un promotor al căutărilor creatoare, inovatoare ale comunităţii româneşti din Ungaria. S-au făcut eforturi pentru autocercetare şi autocunoaştere, pentru cunoaşterea identităţii noastre, ca să găsim răspunsul la simpla întrebare: “Cine suntem noi?” Institutul a reuşit să rămână în viaţă în pofida multor împrejurări nefavorabile. Directoarea Maria Berényi le-a mulţumit devotamentul, ajutorul şi solidaritatea acelor cercetători din ţară şi de peste hotare, care an de an au fost alături de Institut, au susţinut cu prelegeri simpozioanele, au publicat regulat în publicaţiile Institutului.
După prezentarea cărţilor, a fost lansat site-ul bilingv al Institutului www.romanintezet.hu, care cuprinde publicaţiile apărute de-a lungul anilor.
Oaspeţi şi prieteni
Festivitatea aniversară de la Jula a fost onorată de numeroşi oaspeţi: doamna Mihaela Teodor, consilier la Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe a României, Paulik Antal, director general al Departamentului pentru Minorităţi al Secretariatul de Stat pentru Culte, Minorităţi şi Relaţii cu Societatea Civilă din cadrul Ministerului Resurselor Umane din Ungaria, Victor Micula, Ambasadorul României la Budapesta, PS Siluan, Episcopul Bisericii Ortodoxe Române din Ungaria, Ioan Fodoreanu, consul la Consulatul General al României de la Seghedin, Dragoş Ţigău, consul la Consulatul General al României la Jula, dr. Maria Gurzău Czeglédi, directoarea Liceului “N. Bălcescu”, pr. Marius Maghiaru, preşedintele Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria şi alţi prieteni ai Institutului.
A. Cioca
Comentarii
Trimiteți un comentariu