Lansarea în limba maghiară a romanului „Vizuina”, din cadrul Festivalului Internaţional de Carte, organizat la Budapesta, în perioada 24–27 aprilie, s-a bucurat de o atenţie deosebită din partea publicului maghiar şi român deopotrivă, care au avut ocazia să savureze din plin spiritul inegalabil a doi scriitori şi prieteni totodată: Esterházy Péter şi Norman Manea. Scriitorul maghiar l-a prezentat publicului numeros ca pe unul dintre cei mai importanţi scriitori contemporani: „Un astfel de moment este întotdeauna foarte important în literatură, pentru că odată cu el soseşte ceva străin, ceva ce noi înşine nu putem da. Dar este în importanţa unei cărţi o ordine care nu mai ţine de persoană, ci de cultură. Are legătură cu românitatea, cu felul în care cultura română se leagă de lume, de emigraţie. Din acest punct de vedere, cultura maghiară este mult mai închisă faţă de cultura română”.
O carte de vizită importantă pentru „Vizuina” lui Norman Manea o constituie şi cuvintele prin care Kertész Imre propune această carte cititorului maghiar: „Vraja deosebită a cărţii se ascunde în claritatea, în felul în care cu puterea mărturisirii dezvăluie cum a devenit permanenta refugiere, expulzare şi dezrădăcinare o formă de viaţă obişnuită a omului de azi”. Succesul cărţii apărute acum în limba maghiară la Editura Kossuth este garantat de traducătoarea Gabriella Koszta, cunoscută şi pentru traducerile remarcabile făcute în ultimii ani din lucrările Gabrielei Adameşteanu. Traducătoarea a precizat că în cazul traducerilor este foarte important ca scriitorul însuşi să-şi simtă cartea tradusă ca pe propria sa lucrare.
În cadrul festivalului, lansarea volumului de poezii al Martei Petreu, „Márta jelenései”, a constituit un moment aparte şi prin mărturia autoarei: „Fac parte dintre acei care ar vrea să nu mai fie durere”. Poeta a adăugat: „Nu am nici un merit. Am fost un instrument, specia umană a primit un mesaj prin mine, prin poeziile mele. Luxul de a fi un canal de comunicaţie se plăteşte foarte scump. Nu eu aleg versurile, ci ele mă aleg pe mine, iar din când în când apare o rază de soare, un înger pe care-l privesc în ochi”.
Cu prilejul lansării în limba maghiară a volumului „Băiuţeii”, iubitorii literaturii române au avut prilejul să se întâlnească cu Matei Florian şi Filip Florian, cei care au scris la „patru maine” despre copilăria în vremea comunismului. Matei Florian a mărturisit: „Nu am scris despre amintire, memorie, ci am retrăit emoţia”. Filip Florian a adăugat: „Marea noastră şansă a fost că am lucrat cu sufletul pe masă. Doi oameni îşi amintesc aceleaşi lucruri în mod diferit. În aceasta constă autenticitatea romanului”.
Prezenţa scriitorilor români la cea de a XXI-a ediţie a Festivalului Internaţional de Carte de la Budapesta s-a bucurat de un deosebit interes din partea publicului numeros, ceea ce denotă participarea de înaltă clasă a României în fiecare an la acest eveniment prestigios. Literatura română are deja un public format la Budapesta, un public care s-a convins de-a lungul anilor că merită să urmărească evenimentele de la standul României. În acest an şi amenajarea standului s-a bucurat de o apreciere deosebită atât din partea participanţilor la târg, cât şi din partea publicului. Pe bună dreptate se poate spune că a fost cel mai deosebit stand dintre toate.
Institutul Cultural Român de la Bucureşti a fost reprezentat la eveniment prin vicepreşedintele Nagy Mihály Zoltán, iar din partea Ministerului Culturii a fost prezent Ioan Matei, director la Direcţia Politici Culturale. ES Alexandru Victor Micula, ambasadorul României la Budapesta a fost prezent la toate evenimentele cu conotaţie românească din cadrul festivalului.
Gabriela Enea Elekes
Comentarii
Trimiteți un comentariu