Corul
„Pro Musica” din Jula a sărbătorit-o săptămâna trecută pe cea mai în vârstă
coristă, Lucreţia Purdi Cioca, încă activă în rândul grupului de „cântăreţi”
din Jula. Doamna Lucreţia, sau Ţeţi, cum o ştie toată lumea, a împlinit pe 25
ianuarie 2015, frumoasa vârstă de 80 de ani. Cu această ocazie, în cadrul unei
reuniuni festive, organizate la sediul Uniunii Culturale a Românilor din
Ungaria, unde îşi ţine săptămânal repetiţiile Corul „Pro Musica”, au participat
atât coriştii cât şi familia doamnei Ţeţi.
Lucreţia Purdi s-a născut în anul 1935, în
localitatea Otlaca-Pustă, ca fiică a lui Mihai Purdi şi Ana Dobriţan. A
absolvit liceul românesc din Jula în anul 1953, făcând parte din prima
generaţie de absolvenţi. În anul 1955 îşi definitivează studiile la institutul
de învăţători de la Sarvaş şi obţine diploma de învăţătoare, ajungând să predea
prima dată la şcoala din Otlaca, satul său natal, unde îl cunoaşte pe
proaspătul profesor sosit acolo, Teodor Cioca, care o i-a de soţie, iar după un
an li se naşte fiica Lucia. După popasul la Otlaca, care a durat cinci ani de
zile, îl însoţeşte pe soţul său la Bătania, unde activează ca învăţătoare zece
ani de zile, între 1969–1978 lucrează ca pedagog la căminul românesc de elevi,
I.C. Frimu din Jula, iar din 1978 şi până la ieşirea la pensie în 1990 predă ca
învăţătoare la şcoala din Jula.
După
pensionare, Lucreţia Purdi îşi încheie misiunea de dascăl, însă trăirea
românească nu o lasă să rămână indiferentă la viaţa comunităţii româneşti. Ţeţi
néni, cum o numesc coriştii din Jula, se numără printre
primii patru fondatori ai corului julan. Participă activ până în ziua de azi la
toate serbările şi concertele Corului „Pro Musica”, dar şi la evenimentele românilor
din Jula sau la acţiunile organizate la Otlaca-Pustă, satul copilăriei sale, pe
care îl consideră un „cuib sacru”, menţionând că satul său natal a fost şi
rămâne pentru ea locul unde se fixează rădăcinile omului şi ale omeniei.
Sărbătoarea
surpriză, organizată de conducerea corului, a avut loc în seara de miercuri, 28
ianuarie, când toţi coriştii se adună la repetiţiile săptămânale. Surpriza a
fost mai mare atunci când corul s-a ridicat în picioare să-i cânte „La mulţi
ani” şi în sală a intrat familia sa, fiica, nepoatele şi surorile sale mai
mari, Florica Purdi Godja şi Ana Purdi Bocsor, de la Otlaca-Pustă.
„Eu
am sărbătorit cu familia pe 25 ianuarie şi absolut nu m-am aşteptat la o aşa
surpriză. Am avut o emoţie atât de mare şi a fost atât de neaşteptată această
primire, acest gest al coriştilor, un gest nemaipomenit de frumos şi de cald.
Noi, care participăm de zeci de ani la acţiunile corului, suntem aici ca
fraţii, ne bucurăm şi ne întristăm împreună, dar nu ne lăsăm. Avem această
sarcină de a promova cântecul românesc şi cultura românească. La ora actuală eu
sunt cea mai în vârstă printre corişti, dar până pot vin. Noi, pensionarii avem
timp, iar Ştefan Oroian, conducătorul
corului, aşa ne ştie ruga de frumos să nu ne lăsăm de cor, încât nu-l putem
refuza. Pentru tineri e mai greu să vină regulat la cor, pentru că sunt foarte
ocupaţi, dar vin şi ei din dragostea şi respectul cu care se lucrează ca acest
mic grup să nu se destrame. Eu îi iubesc pe toţi ca pe copiii mei şi le
mulţumesc încă odată pentru această seară minunată, ne-a spus vizibil
emoţionată doamna Ţeţi.
A.B.
Comentarii
Trimiteți un comentariu