Nu vă
speriaţi, nu o să scriu despre minunatele dansuri populare româneşti sau despre
sutele de hectare de sere cu legume, dar nici că Micherechiul ar fi buricul
pământului. De câteva luni, acest sat românesc din Ungaria, lipit de graniţa cu
România, s-a remarcat pe plan naţional cu un alt lucru interesant: este singura
localitate cu populaţie românească, care are un Consiliu Local Românesc. Ce
înseamnă asta? La Micherechi, consiliul local al deputaţilor, care în Ungaria
se numeşte autoguvernare (önkormányzat), s-a transformat în Consiliu Local Românesc,
deoarece toţi deputaţii, fără excepţie, inclusiv primarul, sunt români, au
candidat la alegeri ca români, în numele unei organizaţii româneşti. Dar numai
asta nu ar fi fost suficient, deoarece condiţia cerută de lege a fost dublă: nu
doar consilierii trebuie să fie români, dar şi minimum jumătate din populaţia
cu drept de vot al comunei. Deoarece Micherechiul a întrunit toate aceste
condiţii obligatorii, acum are un Consiliu Local Românesc, unicul în Ungaria.
Acest tip
de „autoguvernare transformată în autoguvernare de naţionalitate pe localitate”
a fost reintrodus în ultima variantă a Legii Naţionalităţilor din 2011, scoasă
pe vremea guvernării socialiste şi readusă de guvernul Fidesz. Micherechenii au
reacţionat prompt la aceste noutăţi: deoarece şi rezultatele recensământului au
arătat că sunt localitatea cu cei mai mulţi români în Ungaria (1637 persoane),
la înregistrările pentru alegerile locale din anul trecut s-au înscris pe
listele româneşti mult peste jumătatea localnicilor, iar din cei 1808 de
cetăţeni cu drept de vot 76% au sprijinit fosta/actuala conducere. Noul
Consiliu Local Românesc, unic în felul lui în Ungaria, are acum, pe tot
dreptul, şi pretenţii faţă de statul maghiar: vrea să preia în administrare
proprie şcoala generală, pentru a fi gazdă bună şi pentru a întări elementul
românesc în această instituţie. Aşa spun ei. Însă, dintr-odată, şcoala a
devenit ca o fată mare, are mai mulţi peţitori. Ministrul Resurselor Umane este
cel care are dreptul de a decide, până la sfârşitul lunii mai, cine va fi o
gazdă mai bună a şcolii: Consiliul Local Românesc din Micherechi sau
Autoguvernarea pe Ţară a Românilor din Ungaria. Până atunci se duc lupte aprigi
pentru dreptul la administrare.
Cazul
Micherechiului este unic la români, dar este extrem de rar întâlnit şi la alte
naţionalităţi. În afară de români, numai la nemţi mai există o singură
localitate care are „autoguvernare transformată”, aceasta fiind în sătuleţul Rátka, din nordul Ungariei, nu
departe de Mişcolţ. Un sat mai mic decât Micherechiul, cu doar 952 de locuitori,
din care peste jumătate s-au înscris la alegeri în registrul german, astfel că
şi-au putut şi ei constitui Consiliul Local German. Ambele „autoguvernări
transformate” încearcă să-şi exercite drepturile asigurate prin Legea pentru
Naţionalităţi, însă se lovesc de greutăţi neprevăzute: legislatorii au uitat să
armonizeze şi celelalte legi în aşa fel, ca aceste consilii locale ale
naţionalităţilor să aibă toate acele drepturi pe care le au consiliile locale
ungureşti. O vorbă înţeleaptă spune că atâtea drepturi ai, pentru câte te
lupţi. În această luptă s-au avântat acum consilierii din Micherechi, care sunt
convinşi că ei vor fi cei mai buni administratori ai şcolii din satul lor.
Cazul
Micherechiului ar putea fi folosit nu doar pentru binele comunităţii locale, ci
al întregii comunităţi româneşti din Ungaria, acest sat fiind (re)cunoscut ca o
pepinieră a intelectualităţii româneşti din ţară. De ce nu se bucură AŢRU de
asta? Pentru că uită, iar şi iar, că politica minoritară nu se face cu pumnul,
ci cu mintea. Iar şcoala nu este o jucărie, ci garantul viitorului nostru.
Eva Şimon
Acest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.
RăspundețiȘtergere