Ambiţioşi şi sârguincioşi, românii din
Micherechi au învăţat de la părinţi că doar munca şi doar ea le poate aduce
succesul. Există familii, care sunt deja la a treia generaţie care trăiesc doar
din cultivarea legumelor. De mici copii au muncit alături de părinţii lor,
manifestând un interes sporit pentru agricultură. La început au cultivat
castraveţi, lucru care le-au dus renumele atât în ţară cât şi peste hotare. Cu
timpul, însă, pretenţiile pe piaţă au crescut, tehnologia a avansat, iar cei
care se ocupă foarte serios de aceste culturi şi investesc în fiecare an mai
multe milioane de forinţi încearcă să ţină pasul cu tehnologia nouă şi
rezultatele, spun ei, sunt satisfăcătoare.
Un sat
de oameni gospodari
Imediat după ce
intri în satul Micherechi se poate remarca, cum că în localitate trăiesc mulţi
oameni harnici şi gospodari, dar şi iubitori de frumos. Practic la fiecare
poartă te întâmpină gazonul şi florile aranjate. Majoritatea celor care
locuiesc în sat se hrănesc de pe urma culturilor de legume din sere. Tinerii se
duc la studii şi puţini mai revin, iar cei rămaşi acasă consideră că cei care
muncesc nu mor de foame. Aici lumea munceşte, nu se joacă, sere sunt peste tot,
în toate grădinile, iar la marginea satului culturile sunt uriaşe. Sera are
avantajele sale nu atât pentru faptul că se obţin recolte bune pe suprafeţe
mici, cât pentru rapiditatea cu care se maturizează plantele şi pentru faptul
că acestea apar mai repede decât cele din exterior.
Plante
sănătoase cu cât mai puţine pesticide şi ierbicide
Pentru a se
ajunge la rezultate bune şi pentru a putea întreţine familia dintr-o afacere cu
legume este necesar să ai bani pentru investiţie. Există posibilităţi de
înaintare a unor proiecte pentru investiţii, cu fonduri nerambursabile de la
stat, însă prin acestea trebuie asigurate locuri de muncă pe termen lung, iar
în cazul în care recolta dă greş oamenii rămân fără salariu şi statul îţi cere
socoteală.
O afacere bună
se observă imediat după calitatea legumelor, dar şi după omul care conduce
afacerea. Un om modest, interesat de calitate, căruia nu-i este ruşine să-şi
suflece mânecile şi să pună mâna să muncească este şi Mihai Bogyó din Micherechi, la care ne-am oprit pentru a-i vedea
cultura de castraveţi. După ce anul trecut a făcut prima experienţă înlocuind
pământul cu rumeguş de plop, acum se bucură de o recoltă de bună calitate.
Experimentând o nouă tehnică, nu foarte costisitoare, rumeguşul de plop este
pus într-o folie groasă în formă de ghivece de la un capăt la altul al serelor
în care se pune planta tânără, astfel ea este ferită de cârtiţă, paraziţi, boli
şi ciuperci. Domnul Mihai ne-a mărturisit că de când a încercat această
modalitate mai simplă, mai curată şi mai sănătoasă, castraveţii cresc mai
repede, sunt mai fragezi, au gust mai bun şi rodesc dublu decât în pământ.
„Totul este mai uşor. Nu ne dau bătăi de cap
paraziţii, cârtiţa şi râmele. Se udă automat prin picurare, iar în sere am
aşezat folie şi pe jos astfel buruiana nu mai creşte. Sunt minime
posibilităţile de a primi plata ciupercă de la alte buruieni şi evităm
stropitul de insecticide şi alţi paraziţi. Rezultatele de până acum au fost
mult mai bune decât pe vremuri, când semănam în sol”, ne-a declarat domnul
Mihai.
O tehnică asemănătoare am găsit şi la
cultivatorii de roşii. Astfel se protejează mediul, plantele sunt mai
rezistente la boli şi se evită folosirea în exces a insecticidelor. Roşiile nu
ajung la pământ, nu se stropesc cu apă, nu se murdăresc de noroi, sunt curate
şi sănătoase. Noutăţile care apar de un an–doi în serele micherechenilor sunt
vinetele care încep să fie tot mai căutate şi pe piaţa maghiară.
Legume
bio
Gheorghe şi Ana Ruja, cultivă de 28
de ani legume de când s-au căsătorit. Cu toate că au reuşit să-şi facă o
meserie, au rămas toată viaţa legumicultori. Conduc o afacere familiară de
peste 3.000 de metri pătraţi de sere, mult mai mult decât în anii de început. „După
ce ne-am căsătorit, am primit de la părinţi puţin ajutor şi ne-am început
afacerea. Atunci, la 500 de metri pătraţi de sere, am făcut mai mulţi bani
decât acum cu peste 3000 de metri. 1 kg de castraveţi era atunci aproximativ 40
Ft, iar acum este 90 Ft. Însă atunci, 100 kg cărbuni era 500 Ft, iar acum este
5–6 mii. Acesta este cel mai simplu exemplu din care se poate vedea că
preţurile legumelor a crescut în 30 de ani dublu, iar cheltuielile de zece ori,
sau chiar mai mult. Se munceşte mult, dar şi rezultatele sunt pe măsură. Însă
pe lângă muncă, este nevoie şi de pasiune şi multă dragoste”, ne-a mărturisit
Ana Ruja. Întrebând-o pe doamna Ana dacă ar face altceva în cazul în care ar
trebui să o ia de la început, răspunsul a fost cel la care, de fapt, m-am
aşteptat, văzând cu câtă bucurie ne deschide uşa serelor şi cu câtă dragoste
adună recolta. „Sigur că nu aş face altceva. Tot asta am face. Investiţia este
mare, precum şi riscul, dar nu a fost asta aşa de rău. Singura problemă de care
ne plângem este faptul că îmbătrânim şi suntem tot mai obosiţi”, a zis Ana Ruja.
Ardeii bio ai familiei Ruja sunt anul acesta
pentru prima dată plantaţi în săculeţi de nailon umpluţi cu scoarţă din coajă
de cocos. Această metodă nouă ocroteşte rădăcina plantei de tot felul de boli
şi dăunători şi a dat rezultate satisfăcătoare. Cultivatorii din Micherechi
învaţă noile tehnologii de la specialişti din Szentes, care vin contra-cost să
vadă serele şi să îi înveţe tehnologiile moderne şi noutăţile avantajoase, care
intră în fiecare an pe piaţa din Ungaria. De ceva vreme au fost găsiţi şi
inamicii naturali care distrug tripşii, adică insectele care afectează
culturile de ardei, distrugând planta. Inamicii acestor insecte dăunătoare sunt
alte insecte, cele bune, care se primesc la plic, se pun prin culturile din
seră, iar după ce se dezvoltă, ies la aer şi distrug tripşii. Astfel cultura
scăpând de dăunători nu mai are nevoie de pesticide şi se poate produce recoltă
bio foarte comod.
Anca Butar
Comentarii
Trimiteți un comentariu