Cultivarea legumelor în sere, o afacere transmisă din generaţie în generaţie la Micherechi

Ambiţioşi şi sârguincioşi, românii din Micherechi au învăţat de la părinţi că doar munca şi doar ea le poate aduce succesul. Există familii, care sunt deja la a treia generaţie care trăiesc doar din cultivarea legumelor. De mici copii au muncit alături de părinţii lor, manifestând un interes sporit pentru agricultură. La început au cultivat castraveţi, lucru care le-au dus renumele atât în ţară cât şi peste hotare. Cu timpul, însă, pretenţiile pe piaţă au crescut, tehnologia a avansat, iar cei care se ocupă foarte serios de aceste culturi şi investesc în fiecare an mai multe milioane de forinţi încearcă să ţină pasul cu tehnologia nouă şi rezultatele, spun ei, sunt satisfăcătoare.



Un sat de oameni gospodari

Imediat după ce intri în satul Micherechi se poate remarca, cum că în localitate trăiesc mulţi oameni harnici şi gospodari, dar şi iubitori de frumos. Practic la fiecare poartă te întâmpină gazonul şi florile aranjate. Majoritatea celor care locuiesc în sat se hrănesc de pe urma culturilor de legume din sere. Tinerii se duc la studii şi puţini mai revin, iar cei rămaşi acasă consideră că cei care muncesc nu mor de foame. Aici lumea munceşte, nu se joacă, sere sunt peste tot, în toate grădinile, iar la marginea satului culturile sunt uriaşe. Sera are avantajele sale nu atât pentru faptul că se obţin recolte bune pe suprafeţe mici, cât pentru rapiditatea cu care se maturizează plantele şi pentru faptul că acestea apar mai repede decât cele din exterior.






 

Plante sănătoase cu cât mai puţine pesticide şi ierbicide

Pentru a se ajunge la rezultate bune şi pentru a putea întreţine familia dintr-o afacere cu legume este necesar să ai bani pentru investiţie. Există posibilităţi de înaintare a unor proiecte pentru investiţii, cu fonduri nerambursabile de la stat, însă prin acestea trebuie asigurate locuri de muncă pe termen lung, iar în cazul în care recolta dă greş oamenii rămân fără salariu şi statul îţi cere socoteală.

O afacere bună se observă imediat după calitatea legumelor, dar şi după omul care conduce afacerea. Un om modest, interesat de calitate, căruia nu-i este ruşine să-şi suflece mânecile şi să pună mâna să muncească este şi Mihai Bogyó din Micherechi, la care ne-am oprit pentru a-i vedea cultura de castraveţi. După ce anul trecut a făcut prima experienţă înlocuind pământul cu rumeguş de plop, acum se bucură de o recoltă de bună calitate. Experimentând o nouă tehnică, nu foarte costisitoare, rumeguşul de plop este pus într-o folie groasă în formă de ghivece de la un capăt la altul al serelor în care se pune planta tânără, astfel ea este ferită de cârtiţă, paraziţi, boli şi ciuperci. Domnul Mihai ne-a mărturisit că de când a încercat această modalitate mai simplă, mai curată şi mai sănătoasă, castraveţii cresc mai repede, sunt mai fragezi, au gust mai bun şi rodesc dublu decât în pământ.

„Totul este mai uşor. Nu ne dau bătăi de cap paraziţii, cârtiţa şi râmele. Se udă automat prin picurare, iar în sere am aşezat folie şi pe jos astfel buruiana nu mai creşte. Sunt minime posibilităţile de a primi plata ciupercă de la alte buruieni şi evităm stropitul de insecticide şi alţi paraziţi. Rezultatele de până acum au fost mult mai bune decât pe vremuri, când semănam în sol”, ne-a declarat domnul Mihai.
O tehnică asemănătoare am găsit şi la cultivatorii de roşii. Astfel se protejează mediul, plantele sunt mai rezistente la boli şi se evită folosirea în exces a insecticidelor. Roşiile nu ajung la pământ, nu se stropesc cu apă, nu se murdăresc de noroi, sunt curate şi sănătoase. Noutăţile care apar de un an–doi în serele micherechenilor sunt vinetele care încep să fie tot mai căutate şi pe piaţa maghiară.





Legume bio

Gheorghe şi Ana Ruja, cultivă de 28 de ani legume de când s-au căsătorit. Cu toate că au reuşit să-şi facă o meserie, au rămas toată viaţa legumicultori. Conduc o afacere familiară de peste 3.000 de metri pătraţi de sere, mult mai mult decât în anii de început. „După ce ne-am căsătorit, am primit de la părinţi puţin ajutor şi ne-am început afacerea. Atunci, la 500 de metri pătraţi de sere, am făcut mai mulţi bani decât acum cu peste 3000 de metri. 1 kg de castraveţi era atunci aproximativ 40 Ft, iar acum este 90 Ft. Însă atunci, 100 kg cărbuni era 500 Ft, iar acum este 5–6 mii. Acesta este cel mai simplu exemplu din care se poate vedea că preţurile legumelor a crescut în 30 de ani dublu, iar cheltuielile de zece ori, sau chiar mai mult. Se munceşte mult, dar şi rezultatele sunt pe măsură. Însă pe lângă muncă, este nevoie şi de pasiune şi multă dragoste”, ne-a mărturisit Ana Ruja. Întrebând-o pe doamna Ana dacă ar face altceva în cazul în care ar trebui să o ia de la început, răspunsul a fost cel la care, de fapt, m-am aşteptat, văzând cu câtă bucurie ne deschide uşa serelor şi cu câtă dragoste adună recolta. „Sigur că nu aş face altceva. Tot asta am face. Investiţia este mare, precum şi riscul, dar nu a fost asta aşa de rău. Singura problemă de care ne plângem este faptul că îmbătrânim şi suntem tot mai obosiţi”, a zis Ana Ruja.




Ardeii bio ai familiei Ruja sunt anul acesta pentru prima dată plantaţi în săculeţi de nailon umpluţi cu scoarţă din coajă de cocos. Această metodă nouă ocroteşte rădăcina plantei de tot felul de boli şi dăunători şi a dat rezultate satisfăcătoare. Cultivatorii din Micherechi învaţă noile tehnologii de la specialişti din Szentes, care vin contra-cost să vadă serele şi să îi înveţe tehnologiile moderne şi noutăţile avantajoase, care intră în fiecare an pe piaţa din Ungaria. De ceva vreme au fost găsiţi şi inamicii naturali care distrug tripşii, adică insectele care afectează culturile de ardei, distrugând planta. Inamicii acestor insecte dăunătoare sunt alte insecte, cele bune, care se primesc la plic, se pun prin culturile din seră, iar după ce se dezvoltă, ies la aer şi distrug tripşii. Astfel cultura scăpând de dăunători nu mai are nevoie de pesticide şi se poate produce recoltă bio foarte comod.

Anca Butar

Comentarii