Sub acest titlu s-a desfăşurat la Seghedin sâmbătă, 11
iulie, o amplă manifestare în organizarea Autoguvernării Românilor din oraş şi
a Catedrei de limba şi literatura română a Universităţii din Seghedin.
Programul a avut loc la Primăria oraşului, şi a început cu seminarul
stagiarilor POSDRU (Programul
Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane). După amiază
s-au depus coroane de flori la placa memorială Kossuth-Bălcescu din piaţa Klauzál,
care aminteşte de actul istoric al semnării proiectului de împăciuire
româno-ungar de la 14 iulie 1849. A urmat apoi vernisajul expoziţiei de fotografii:
„Banatul la 2014”, prezentat de prorectorul Universităţii de Vest din
Timişoara, doamna Otilia Hedeşan şi
lansarea
ultimului număr al revistei „Convieţuirea – Együttélés”, volum coordonat de lectorul universitar Elena Sandu.
Este vorba despre o ediţie aniversară, dedicată împlinirii a 65 de ani de la
înfiinţarea Catedrei de limba şi literatură română din Seghedin. Ziua Culturii
Române la Seghedin s-a încheiat cu o conferinţă internaţională.
Pe lângă autorităţile din
oraş şi alţi invitaţi din Cenadul Unguresc şi Hódmezővásárhely, manifestarea a fost onorată şi de Ioan
Fodoreanu, consul general al României la Seghedin, dar şi de Victor
Micula, ambasadorul României în Ungaria, sosit direct de la un alt
eveniment important al zilei: inaugurarea punctului de trecere a frontierei
Nădlac II-Csanádpalota, primul punct ce leagă cele două ţări pe autostradă.
Cunoaştere reciprocă prin dialog cultural
Legat de ce înseamnă
pentru omul de astăzi şi pentru comunitatea română care trăieşte pe aceste
meleaguri actul de pacificare româno-ungar încheiat în urmă cu 166 de ani,
domnul ambasador a spus următoarele: „Acest proiect încearcă spiritual să aducă
mai aproape maghiarii şi românii. Şi atâta timp cât spiritul acestui proiect va
continua să fie viu, şi va continua să prezinte sistematic acest mesaj
societăţii ungare şi societăţii româneşti, cred că va continua să aibă viitor
şi va continua să contribuie într-un sens pozitiv la dezvoltarea relaţiilor
bilaterale româno-ungare. Dialogul cultural este un dialog care trebuie să ne
ajute să ne cunoaştem mai bine reciproc, pentru că atunci când există ignoranţă
apare iniţial scepticismul, neîncrederea şi după aceea se poate pescui în ape
tulburi. Proiecte cum este acest proiect de la Seghedin prin care se evocă
întâlnirea între cei doi mari patrioţi Nicolae Bălcescu şi Lajos Kossuth,
transmite un mesaj spre viitor, care caută să aducă mai aproape cele două
popoare. Este un mesaj de care avem nevoie, pentru că el duce la îmbunătăţirea
cunoaşterii reciproce, între maghiari şi români.”
„Cultivă-ţi limba, cultivă-ţi cultura…”
Despre importanţa
evenimentului, organizatorul principal al acestuia prof. univ. dr. Gheorghe Petruşan a subliniat: „Acest
eveniment este un element esenţial al culturii românilor din Ungaria şi un
element organic al identităţii româneşti. Astăzi am vorbit nu despre istoria
românilor din Ungaria, despre vremurile vechi şi mai puţin vechi, ci am ţinut
să subliniem, mai ales pentru tinerii veniţi din România, că aici, până la Primul
Război Mondial, a fost o bogată viaţă culturală românească. Şi întrebarea pe
care trebuie să o analizăm este: cum reuşeşte o minoritate naţională să-şi
organizeze viaţa culturală şi să o susţină, să se afirme şi să supravieţuiască,
în cadrul unui stat naţional multicultural, plurilingvist, o problemă actuală
până şi azi. Este clar că noi trebuie să continuăm această moştenire culturală
într-un alt context politic, într-o altă lume, dar esenţialul este acelaşi.
Cultivă-ţi limba, cultivă-ţi cultura, pentru că altfel nu eşti român, precum nu
eşti nici ungur, nici german, dacă îţi pierzi limba, îţi uiţi cultura…”
„Ne strângem în jurul acestei plăci…”
„În secolul XXI avem
nevoie de nişte ancore care ne leagă de trecut, mai ales când este vorba despre
o comunitate redusă, despre o comunitate în care tinerii sunt foarte puţini,
despre o comunitate destul de eterogenă. Noi, la Seghedin, suntem români
băştinaşi veniţi din diferite localităţi româneşti din Ungaria, suntem români
din România stabiliţi aici în ultimii douăzeci de ani. Sunt de asemenea
transilvăneni, care au venit în Ungaria şi care vorbesc limba română. Placa
Kossuth-Bălcescu amplasată în urmă cu douăzeci de ani pe zidul clădirii în
care, în iulie 1849, Nicolae Bălcescu, Lajos Kossuth şi Cezar Bolliac semnează
un act de pacificare româno-maghiar, este pentru noi ca un fel de punct de
întâlnire. Tradiţiile se formează greu într-o comunitate eterogenă, însă
această placă a reuşit în ultimele decenii să ne facă să ne strângem în jurul
ei şi să aşteptăm acest moment. Acum lucrurile acestea se fac cu oameni. Ştim
cu toţii că meritul de a ne uni în jurul plăcii Kossuth–Bălcescu este al domnului
prof. Gheorghe Petruşan. A fost ideea domniei sale amplasarea acestei plăci. Eu
cred că întâlnirile acestea ar trebui să devină un obiectiv important pentru
noi, pentru că domnul Petruşan este la o vârstă înaintată, Autoguvernarea Românilor
din Seghedin, care sponsorizează aceste întâlniri, o face prin activitatea
dânsului şi tare mă tem că pe viitor nu o să reuşim să păstrăm această
tradiţie. De aceea, consider că la momentul actual şi Catedra din Seghedin
trebuie să se implice mai mult. Această comunitate mică din Seghedin poate
deveni mai vizibilă prin acest eveniment. De la acest eveniment istoric au
trecut mult peste o sută de ani… Pentru noi, întâlnirea Kossuth–Bălcescu de la
Seghedin poate deveni un simbol şi ne putem grupa în jurul lui aşa cum am făcut-o
şi de data aceasta”, a spus prof. univ. dr.
Mihaela Bucin, şefa Catedrei de limba şi literatura română a Universităţii
din Seghedin.
Prelegeri despre paşoptişti
Ultimul program al zilei a fost conferinţa
internaţională organizată la Primăria din Seghedin, unde au fost susţinute
următoarele prelegeri: Claudiu Mesaroş a vorbit despre Sfântul Gerard de
Cenad – filosof şi martir; Petru Weber a avut o prelegere despre „Ideea
reconcilierii româno-maghiare în retrospectivă istorică, de la Pactul de
Pacificare (1849) la Tratatul de bază (1996). Irina Airinei a prezentat
lucrarea „Amintiri paşoptiste în imaginarul bucureştean”, iar Maria Sinaci
a vorbit despre „Viaţa şi activitatea lui Alexandru Mocioni”. Prof. univ. Elena
Sandu a avut o prelegere despre „Literatura paşoptistă. Patriotism şi spirit
european”, iar prof. univ. Mihaela Bucin a făcut o prezentare a „Muzeului
paşoptist”, un muzeu de relicve, care s-a înfiinţat la Arad în anii imediat
următori înfrângerii luptei de eliberare a maghiarilor. În final, domnul
Gheorghe Petruşan a vorbit despre „Imaginea lui Andrei Şaguna în istoriografia
română şi maghiară”.
Ştefan
Crâsta
Comentarii
Trimiteți un comentariu