Ziua Culturii Române la Seghedin

Sub acest titlu s-a desfăşurat la Seghedin sâmbătă, 11 iulie, o amplă manifestare în organizarea Autoguvernării Românilor din oraş şi a Catedrei de limba şi literatura română a Universităţii din Seghedin. Programul a avut loc la Primăria oraşului, şi a început cu seminarul stagiarilor POSDRU (Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane). După amiază s-au depus coroane de flori la placa memorială Kossuth-Bălcescu din piaţa Klauzál, care aminteşte de actul istoric al semnării proiectului de împăciuire româno-ungar de la 14 iulie 1849. A urmat apoi vernisajul expoziţiei de fotografii: „Banatul la 2014”, prezentat de prorectorul Universităţii de Vest din Timişoara, doamna Otilia Hedeşan şi  lansarea ultimului număr al revistei „Convieţuirea – Együttélés”, volum coordonat de lectorul universitar Elena Sandu. Este vorba despre o ediţie aniversară, dedicată împlinirii a 65 de ani de la înfiinţarea Catedrei de limba şi literatură română din Seghedin. Ziua Culturii Române la Seghedin s-a încheiat cu o conferinţă internaţională.


Pe lângă autorităţile din oraş şi alţi invitaţi din Cenadul Unguresc şi Hódmezővásárhely, manifestarea a fost onorată şi de Ioan Fodoreanu, consul general al României la Seghedin, dar şi de Victor Micula, ambasadorul României în Ungaria, sosit direct de la un alt eveniment important al zilei: inaugurarea punctului de trecere a frontierei Nădlac II-Csanádpalota, primul punct ce leagă cele două ţări pe autostradă.

Cunoaştere reciprocă prin dialog cultural
Legat de ce înseamnă pentru omul de astăzi şi pentru comunitatea română care trăieşte pe aceste meleaguri actul de pacificare româno-ungar încheiat în urmă cu 166 de ani, domnul ambasador a spus următoarele: „Acest proiect încearcă spiritual să aducă mai aproape maghiarii şi românii. Şi atâta timp cât spiritul acestui proiect va continua să fie viu, şi va continua să prezinte sistematic acest mesaj societăţii ungare şi societăţii româneşti, cred că va continua să aibă viitor şi va continua să contribuie într-un sens pozitiv la dezvoltarea relaţiilor bilaterale româno-ungare. Dialogul cultural este un dialog care trebuie să ne ajute să ne cunoaştem mai bine reciproc, pentru că atunci când există ignoranţă apare iniţial scepticismul, neîncrederea şi după aceea se poate pescui în ape tulburi. Proiecte cum este acest proiect de la Seghedin prin care se evocă întâlnirea între cei doi mari patrioţi Nicolae Bălcescu şi Lajos Kossuth, transmite un mesaj spre viitor, care caută să aducă mai aproape cele două popoare. Este un mesaj de care avem nevoie, pentru că el duce la îmbunătăţirea cunoaşterii reciproce, între maghiari şi români.”

„Cultivă-ţi limba, cultivă-ţi cultura…”
Despre importanţa evenimentului, organizatorul principal al acestuia prof. univ. dr. Gheorghe Petruşan a subliniat: „Acest eveniment este un element esenţial al culturii românilor din Ungaria şi un element organic al identităţii româneşti. Astăzi am vorbit nu despre istoria românilor din Ungaria, despre vremurile vechi şi mai puţin vechi, ci am ţinut să subliniem, mai ales pentru tinerii veniţi din România, că aici, până la Primul Război Mondial, a fost o bogată viaţă culturală românească. Şi întrebarea pe care trebuie să o analizăm este: cum reuşeşte o minoritate naţională să-şi organizeze viaţa culturală şi să o susţină, să se afirme şi să supravieţuiască, în cadrul unui stat naţional multicultural, plurilingvist, o problemă actuală până şi azi. Este clar că noi trebuie să continuăm această moştenire culturală într-un alt context politic, într-o altă lume, dar esenţialul este acelaşi. Cultivă-ţi limba, cultivă-ţi cultura, pentru că altfel nu eşti român, precum nu eşti nici ungur, nici german, dacă îţi pierzi limba, îţi uiţi cultura…”

„Ne strângem în jurul acestei plăci…”
„În secolul XXI avem nevoie de nişte ancore care ne leagă de trecut, mai ales când este vorba despre o comunitate redusă, despre o comunitate în care tinerii sunt foarte puţini, despre o comunitate destul de eterogenă. Noi, la Seghedin, suntem români băştinaşi veniţi din diferite localităţi româneşti din Ungaria, suntem români din România stabiliţi aici în ultimii douăzeci de ani. Sunt de asemenea transilvăneni, care au venit în Ungaria şi care vorbesc limba română. Placa Kossuth-Bălcescu amplasată în urmă cu douăzeci de ani pe zidul clădirii în care, în iulie 1849, Nicolae Bălcescu, Lajos Kossuth şi Cezar Bolliac semnează un act de pacificare româno-maghiar, este pentru noi ca un fel de punct de întâlnire. Tradiţiile se formează greu într-o comunitate eterogenă, însă această placă a reuşit în ultimele decenii să ne facă să ne strângem în jurul ei şi să aşteptăm acest moment. Acum lucrurile acestea se fac cu oameni. Ştim cu toţii că meritul de a ne uni în jurul plăcii Kossuth–Bălcescu este al domnului prof. Gheorghe Petruşan. A fost ideea domniei sale amplasarea acestei plăci. Eu cred că întâlnirile acestea ar trebui să devină un obiectiv important pentru noi, pentru că domnul Petruşan este la o vârstă înaintată, Autoguvernarea Românilor din Seghedin, care sponsorizează aceste întâlniri, o face prin activitatea dânsului şi tare mă tem că pe viitor nu o să reuşim să păstrăm această tradiţie. De aceea, consider că la momentul actual şi Catedra din Seghedin trebuie să se implice mai mult. Această comunitate mică din Seghedin poate deveni mai vizibilă prin acest eveniment. De la acest eveniment istoric au trecut mult peste o sută de ani… Pentru noi, întâlnirea Kossuth–Bălcescu de la Seghedin poate deveni un simbol şi ne putem grupa în jurul lui aşa cum am făcut-o şi de data aceasta”, a spus prof. univ. dr. Mihaela Bucin, şefa Catedrei de limba şi literatura română a Universităţii din Seghedin.

Prelegeri despre paşoptişti
Ultimul program al zilei a fost conferinţa internaţională organizată la Primăria din Seghedin, unde au fost susţinute următoarele prelegeri: Claudiu Mesaroş a vorbit despre Sfântul Gerard de Cenad – filosof şi martir; Petru Weber a avut o prelegere despre „Ideea reconcilierii româno-maghiare în retrospectivă istorică, de la Pactul de Pacificare (1849) la Tratatul de bază (1996). Irina Airinei a prezentat lucrarea „Amintiri paşoptiste în imaginarul bucureştean”, iar Maria Sinaci a vorbit despre „Viaţa şi activitatea lui Alexandru Mocioni”. Prof. univ. Elena Sandu a avut o prelegere despre „Literatura paşoptistă. Patriotism şi spirit european”, iar prof. univ. Mihaela Bucin a făcut o prezentare a „Muzeului paşoptist”, un muzeu de relicve, care s-a înfiinţat la Arad în anii imediat următori înfrângerii luptei de eliberare a maghiarilor. În final, domnul Gheorghe Petruşan a vorbit despre „Imaginea lui Andrei Şaguna în istoriografia română şi maghiară”.

Ştefan Crâsta

Comentarii