În
diferite momente istorice, culoarea cămăşii avea roluri simbolice. În momente
de crize politice, culoarea vestimentaţiei transmitea un mesaj către lume: voluntarii
lui Garibaldi se identificau cu cămăşi roşii, fasciştii italieni ai lui
Mussolini au purtat cămăşi negre, paramilitarii nazişti din SA erau
identificaţi cu culoarea cămăşilor maro, hungariştii şi membrii Partidului
Crucilor cu săgeţi al lui Szálasi
purtau cămăşi verzi, dar o altfel de nuanţă decât legionarii
români, etc.
Începând
de vinerea trecută, în Ungaria tot mai mulţi, adulţi, tineri şi copii
deopotrivă, au început să poarte cămăşi cu carouri, de orice culoare. Scopul
acestei acţiuni este schimbarea fundamentală a sistemului de învăţământ public,
care este tot mai mult criticat nu doar de pedagogi, dar şi de părinţi şi
elevi.
Primii
care au îmbrăcat cămăşi cu carouri au fost profesorii unui liceu din Budapesta,
care au ales această formă a protestului faţă de o declaraţie a fostului
secretar de stat pentru învăţământul superior. Acesta a spus într-un interviu
că îl supără când vede la televizor „profesori nebărbieriţi, nepieptănaţi şi cu
cămăşi cu carouri”. Exemplul profesorilor budapestani a fost urmaţi apoi de
zeci de şcoli, atât profesori cât şi elevi au îmbrăcat cămăşi cu carouri, dar
şi numeroşi părinţi şi personalităţi cunoscute, chiar luni, 22 februarie, şi deputaţii
din opoziţie au purtat astfel de cămăşi în Parlamentul de la Budapesta. Mesajul
tuturora către Guvern este că viitorul învăţământului este o cauză comună şi că
sistemul trebuie schimbat în mod fundamental. Profesorii sunt nemulţimiţi de
sistemul extrem de birocratizat şi depăşit, tinerii se plâng de oboseală, de
lecţiile inutile, care nu-i pregătesc pentru viaţă şi pentru continuarea
studiilor în spiritul secolului XXI. Cu toţii cer libertate educaţională,
alegerea liberă a manualelor, descentralizarea sistemului, ca statul să nu mai dorească
să-i controleze şi să-i dirijeze. Profesorii protestează faţă de sistemul mult
prea conservator, învechit, când era mai important raportul executării planului
central decât produsul şi calitatea în sine. Tinerii solicită un învăţământ
conform aşteptărilor secolului XXI, când cel mai important este creativitatea,
studiul continuu şi dezvoltarea capacităţilor de a se adapta la lumea mereu
schimbătoare.
Acţiunea
„Elevi pentru cămăşile în carouri!” a fost popularizată pe reţelele de socializare
şi a mişcat în jur de zece mii de şcolari. Ministerul de resort şi Guvernul de
la Budapesta a primit o critică dură şi din partea a peste o sută de tineri olimpici,
care au cerut să nu se mai folosească de succesele lor nici un ministru, nici un
politician. Dintre şcolile de naţionalitate, doar una singură, o şcoală
germană, am văzut la ştiri că ar fi aderat iniţiativei.
Ca urmare
a nemulţumirilor pedagogilor şi elevilor faţă de sistemul actual de învăţământ,
un grup de părinţi, organizaţi tot prin reţelele de socializare, au anunţat că
în ziua de 29 februarie nu-şi vor trimite copiii la şcoală. Grupul de Facebook
„Nu voi merge la şcoală” a atras până în acest moment zeci de mii de
simpatizanţi.
Toate
aceste acţiuni pot deveni însă total inutile, ba mai mult, caraghioase, dacă nu
se va ajunge la tratative deschise şi constructive în vederea schimbării
fundamentale a sistemului de învăţământ, iar dacă protestele vor continua numai
prin cămăşi cu carouri şi selfie-uri distribuite pe Facebook, clasa politică
conducătoare nu are de ce să se îngrijoreze: luptele duse de acasă, din
fotoliul aşezat în faţa calculatorului, şi cu aruncarea unor like-uri în
spaţiul virtual, nu durează şi nici nu produc schimbările mult aşteptate.
Eva Şimon
Comentarii
Trimiteți un comentariu