Întoarcere în timp cu arta modernă a lui Ioan Nistor

Expoziţia de artă plastică cu titlul „Rememorare”, a artistului român julan, Ioan Nistor, originar din Micherechi, a fost vernisată luni seara, 1 februarie, la Filiala din Seghedin a Institutului Cultural Român Budapesta. Expoziţia cuprinde tablouri din colecţia de artă plastică contemporană „Rememorare”, realizată de artist între 2006–2015. Această expoziţie face parte din seria „Artişti plastici români din Ungaria”, destinată promovării artiştilor plastici români din Ungaria, inaugurată de Institutul Cultural Român Budapesta în anul 2013, la sediul Filialei din Seghedin, când a expus lucrări de artă plastică maestrul Ştefan Oroian, urmat mai apoi de artistele Aurelia Nemeş şi Adela Kiss.



Expoziţia a fost deschisă de gazda evenimentului, doamna Gabriela Matei, director ICR Budapesta, care a făcut o scurtă prezentare a vieţii artistului: „Ioan Nistor s-a născut în 27 august 1961, la Jula, a fost elev și discipol al maestrului Ștefan Oroian, la Liceul Românesc „Nicolae Bălcescu” din același oraș. Din 1980 s-a specializat pe grafică, iar din 1989 pe grafică digitală și web-design, expunând în cadrul a 14 expoziții personale, la Jula, Bichișciaba și Mișcolț și a 2 expoziții colective, la Bichișciaba şi Oradea, la Muzeul Țării Crișurilor”.
Expoziţia „Rememorare” de la ICR Seghedin a fost dedicată lumii satului natal și bunicelor artistului, Ana Radici (tâna Chișului) și Savita Drăgan (tâna lui Pomir).




La vernisaj, arta şi lucrările expuse acum de Ioan Nistor au fost prezentate publicului de către doamna Gyarmati Gabriella, istoric de artă la Muzeul Munkácsy din Bichişciaba. Aceasta a subliniat că operele lui Nistor sunt creaţii bazate pe memorie, dar sunt şi o ţintă complexă care necesită din partea artistului şi o viziune coerentă.


„Timpul petrecut alături de bunicile din Micherechi şi Salonta Nouă nu a fost vremea copilăriei cu jocuri şi fantezii nemărginite, această rememorare nu este una idilică. Viaţa de atunci nu era chiar uşoară, cu toate că, de obicei, copiii nu au capacitatea să înţeleagă aceste probleme. Deoarece pe acele vremuri nu era obligatoriu, artistul nu a umblat la grădiniţă, bunicile aveau grijă de el. De la ele a învăţat tot ce trebuia să ştie despre lucrurile din jurul casei. Graiul vorbit la Micherechi este cel care îl leagă pe artist de acele vremuri, de acele sentimente de bază. Pentru că această limbă i-a oferit baza etică a existenţei, ţinuta, obiceiurile care erau moştenite din generaţii în generaţii. Această lume a fost primul manual al lui Ioan Nistor”, a spus Gyarmati Gabriella.
Lucrările expuse la Seghedin sunt împărţite în patru părţi diferite, fiecare parte are câte un pseudocod, prin care artistul foloseşte diferite tehnici.
Expoziția este deschisă publicului între 1 februarie și 4 martie 2016.

A.B.

Comentarii