Prima şedinţă din acest an a Adunării generale a
Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria a avut loc pe 25 februarie, la
Jula. Înainte de lucrările propriu-zise, a avut loc un moment festiv în cadrul
căruia au fost înmânate cele două distincţii instituite de AŢRU, Premiul
„Pentru românii din Ungaria” şi Premiul „Pentru învăţământul românesc din
Ungaria”, despre care AŢRU a decis la ultima şedinţă din decembrie.
Primul
premiu a fost înmânat domnului Traian
Kreszta, cel care timp de 15 ani a fost preşedinte al AŢRU, iar din aprilie
2014 este purtător de cuvânt în Parlamentul din Budapesta. După preluarea
distincţiei, fostul preşedinte al AŢRU s-a arătat impresionat de această
recunoaştere, deoarece, cum a spus dânsul, este primul premiu pe care îl
primeşte din partea comunităţii româneşti. Premiul pentru învăţământ i-a
revenit profesoarei Ildiko Olah din
Apateu, care predă limba şi literatura română în şcoala bihoreană de 25 de ani.
Şedinţa prezidată de Tiberiu Juhász a cuprins
următoarele subiecte: un informativ despre activităţile întreprinse între ultimele
două şedinţe; prezentarea şi aprobarea bugetului AŢRU şi a instituţiilor
administrate pe anul 2016 (inclusiv decizie despre finanţarea presei scrise
româneşti, care şi în 2016 este se împarte în mod egal, câte 18,3 milioane,
pentru revistele „Foaia românească” şi „Cronica”); a fost modificat planul de
reglementare propus de Curtea de Conturi pentru AŢRU; în Comisia de
Supraveghere a Editurii Cronica SRL au fost aleşi doi membri noi, în persoana Mariei Gurzău Czeglédi şi a lui Gheorghe Cozma, după retragerea lui
Tiberiu Juhasz şi Gheorghe Gulyas. A
fost modificat Statutul Editurii Cronica, iar fondul de bază al SRL-ului a fost
majorat, după cerinţele noilor legi, de la 500.000 la 3 milioane de forinţi. La
fel, a fost modificat şi Statutul Centrului de Documentare şi Informare al
AŢRU, care şi-a lărgit aria de activitate cu sprijinirea serviciilor media de
naţionalitate.
În încheierea şedinţei, vicepreşedintele Alexandru Finna a prezentat date
referitoare la proiectele civile şi culturale care au fost înaintate la
concursurile EMET pe anul 2016. Astfel, după primele analize ale comisiei de
selecţie a proiectelor, românii vor avea 14 proiecte civile finanţate (din 16
înaintate, 2 fiind greşite), la categoria proiecte culturale, din 86 vor primi
finanţare 80, iar la categoria proiecte pentru tabere, din 14 vor primi sprijin
10. Alexandru Finna a reamintit că a crescut în mod semnificativ suma totală
destinată proiectelor naţionalităţilor, de la 110 la 330 milioane de forinţi.
Totodată a informat că pentru proiectele pe anul 2017, concursurile vor fi
lansate mult mai devreme, la mijlocul lunii octombrie 2016.
E.Ş.
Comentarii
Trimiteți un comentariu