Poveşti româneşti spuse şi cântate la Jula

Mai multe imagini aici
„Îmbracă-te în IE românească sau în orice altă cămaşă tradiţională moştenită de la bunica ta!” Cu acest îndemn au fost invitaţi românii din Ungaria la Jula, la evenimentul cultural-etnografic, organizat de Ziua Universală a Iei. Această acţiune de succes a avut loc pe 24 iunie, la Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria, în organizarea Institutului Cultural Român din Budapesta. Faptul că la eveniment româncele şi-au îmbrăcat cămăşile populare cu mândrie onorând astfel invitaţia, reprezintă o dovadă în plus că eforturile depuse pentru promovarea valorilor culturale nu au fost şi nu sunt în zadar.


Cămaşă, cămeşe, spăcel sau ia românească, cum i se spune mai nou, a ajuns din lada de zestre a bunicii în patrimoniul mondial. Pictori celebri au surprins-o în operele lor, designeri importanţi au stilizat-o în colecţiile lor şi vedete au inclus-o în garderoba lor. Aceste cămăşi populare româneşti, care au dus faima României peste hotare, cuprind fiecare în parte personalitatea zonei în care a fost lucrată fiecare, culoarea locală, şi poartă în spate o poveste şi o rugăciune. Poveşti frumoase şi o mică parte din aceste frumuseţi au fost expuse la evenimentul organizat la Jula, vinerea trecută.


Piesele din cadrul expoziţiei au oferit vizitatorilor o incursiune în timp şi spaţiu şi, în acelaşi timp, o experienţă estetică memorabilă. Fiindcă timpul a fost cu noi şi am avut parte de o zi frumoasă cu mult soare, expoziţia a avut loc în aer liber, în curtea Uniunii Culturale, unde au fost montate şi două mici ateliere dedicate confecţionării şi îngrijirii iei. Aici vizitatorii au putut să înveţe cum se face o cămaşă tradiţională la fel de frumoasă ca odinioară, cu protagonistele Aurelia Matei-Lazea, creator popular, păstrătoare a meşteşugurilor şi tradiţiilor locale din zona Munţilor Apuseni şi cu Pălăguţa Hodor, creator popular din Slătioara, Maramureş, din mâinile căreia ies ţesături excepţionale. Doamnele au adus cu ele tradiţia locului şi poveştile lor. Doamna Aurelia a adus cu ea o comoară nepreţuită, „cămeşea cu ciupag”, o cămaşă închisă la gât cu o broderie extraordinară, realizată pe încreţirea pânzei, care necesită foarte multă muncă şi tehnica de realizare este foarte dificilă. Aceste cămăşi sunt rare şi au o vechime de înainte de Primul Război Mondial.
Doamna Pălăguţa provine dintr-o zonă etnografică încă vie, unde cămaşa a constituit şi constituie şi acum un lucru important. În satul dumneaei aceste frumuseţi nu au fost puse la naftalină, iar lada de zestre nu a fost urcată în pod. Ea ne spune că fetele încă îşi coase cămaşa pentru nuntă şi acum, iar portul tradiţional a rămas în continuare haina de duminică pe care o îmbracă cu dragoste orice sătean când merge la biserică sau la o sărbătoare, de aceea ea a adus la Jula şi războiul de ţesut şi fusul pentru tors lână, de care este nedespărţită, dar şi o frumoasă colecţie de cămăşi tradiţionale lucrate cu multă migală. Aceste două doamne au încercat să-i convingă pe cei interesaţi de valoarea acestei cămăşi pentru a fi purtată în zilele noastre cu mândrie. (Cu frumoasele poveşti ale celor două doamne vom reveni într-un număr următor.)


Evenimentul a continuat cu o poveste muzicală, una în care fiecare spectator, de la mic la mare, se poate regăsi: Povestea Naiului, „naratorul” acestui eveniment fiind Radu Nechifor, naist, profesor şi artizan de naiuri. Naistul ne-a spus că în atelierul său fiecare piesă unicat este confecţionată la comandă, pentru naişti profesionişti, care doresc să li se facă naiul la comandă conform cerinţelor şi nivelului tehnic de care au nevoie. Radu Nechifor a studiat naiul cinci ani de zile la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, cu renumitul maestru Gheorghe Zamfir. După terminarea conservatorului a revenit la Sibiu însă încearcă să facă în aşa fel ca să poată cânta câteodată împreună cu Zamfir: „Acum ne vedem mai rar, însă încerc să fac diferite proiecte care să-mi ofere oportunitatea de a mă întâlni cu domnia sa. Maestrul Zamfir este un instrumentist clasic, nu prin genul pe care îl cântă ci ca muzician. Eu sunt puţin mai nonconformist, să zicem aşa. Îi sunt profund recunoscător pentru toate lucrurile pe care le-a făcut pentru mine, dar fiecare îşi urmează personalitatea lui ca muzician”, a mărturisit domnul Radu Nechifor despre relaţia sa cu Gheorghe Zamfir.
În seara de Sânziene, pe 24 iunie, Radu Nechifor a încântat publicul julan cu folclor românesc, însă a mărturisit că a încercat şi alte genuri de muzică cu naiul său, genuri care i-au adus mare succes în rândul tinerilor atât în ţară, cât şi peste hotare: „Nu cânt doar muzică populară, în conservator am studiat muzică clasică, şi anul trecut am făcut un curs de jazz, fiind demult pasionat de acest gen de muzică. Jazz la nai este o nişă foarte mică, dar care a fost primit foarte bine de public. Mai ales la Sibiu, unde am avut un proiect cu mai multe genuri muzicale, care în anul 2013 a adunat în Piaţa Mare a Sibiului la concerte peste 5 mii de oameni, iar doi ani mai apoi, în 2014 şi 2015, am avut un succes dublu. Concertul din 2015 de la Sibiu, Simply The Best – Povestea Naiului, în cadrul căruia am reuşit să aduc în faţa publicului o abordare aparte cu cinci genuri muzicale diferite: folclor, jazz, pop-rock, clasic şi Djing a fost de mare succes, ceea ce mi-a dat de înţeles că naiul este un instrument iubit şi cunoscut şi în rândul tinerilor.”
La Ziua Iei din Jula fiecare participant a venit cu ia şi cu povestea sa. Poveşti care continuă…

A.B.

Comentarii