Miros de
tocăniţe şi grătare, muzică românească şi multe-multe pogăciţe gustoase i-au
întâmpinat pe cei care sâmbăta trecută, 13 august, la orele prânzului, s-au dus
la tradiţionalul Festival al Pogăciţelor din Chitighaz, ajuns anul acesta la
cea de-a zecea ediţie. Centrul satului s-a transformat într-un bâlci adevărat,
cu corturi pentru dulciuri şi prăjituri, tot felul de jucării pentru copii,
produse de artizanat, bere rece şi multă-multă voie bună. Chitighăzenii şi
invitaţii lor au uitat pentru trei zile de problemele zilnice şi s-au distrat,
au gătit şi au mâncat împreună, au cântat şi au dansat de dimineaţa până în
zori.
Festivalul a
început vineri seara cu vernisajul unor expoziţii aranjate în sala mare a Casei
de cultură, unde au fost expuse tablouri realizate la şcoala de artă plastică,
desene ale copiilor de la taberele de vară, expoziţie de carte românească de la
Bistriţa şi goblenuri realizate de colega noastră Anca Butar.
Marea parte
a programului de sâmbătă, până la concertele de muzică uşoară de seară, a fost
organizat de Autoguvernarea Românească din Chitighaz, care a invitat la
festivalul satului echipe folclorice din România, de la Peştişani (jud. Gorj),
Şicula şi Chişineu-Criş (jud. Arad), dar au evoluat şi dansatori români din loc
şi cei de la Doina Bihorului. „Ne-am bucurat că am putut contribui şi noi la
sărbătoarea satului, invitând fraţi din România, care ne-au adus cântecele şi
dansurile lor frumoase. Pentru aceste programe am avut şi fonduri proprii, dar
am câştigat bani şi de la Fondul pentru Naţionalităţi al Ministerului
Resurselor Umane”, ne-a spus preşedintele Alexandru Finna.
Gospodinele din sat au pregătit pentru cea
de-a zecea ediţie a acestui festival poate şi mai multe, şi mai gustoase
pogăciţe. Premiul principal „Pogăciţa anului” a fost câştigat de Şcoala
profesională din Chitighaz, care a făcut pogăciţe de jumări, iar premiul întâi
i-a revenit doamnei Szabóné
Megyeri Tímea, care pregătit pogăciţe cu afine roşii
şi nuci. Printre pogăciţele premiate au mai fost cu: unt şi caşcaval, cu
cârnaţi şi seminţe de susan, cu smântână, etc.
La fel ca în fiecare an, festivalul a însemnat
şi întâlnirea fiilor satului, pentru că în această zi mulţi vin acasă la
părinţi, la rude, de la sute de kilometri depărtare numai pentru a fi şi a
sărbători împreună. „Noi ne străduim să oferim
celor care vin la acest festival programe care să fie pe placul tuturor
generaţiilor şi tuturor naţionalităţilor”, ne-a mărturisit doamna primar Maria Gyuricska Kalcsó.
E.Ş.
Comentarii
Trimiteți un comentariu