„Ar fi foarte util dacă am avea relații apropiate cu membri ai altor comunități românești din jurul României”
La mijlocul lunii iunie, în capitala Republicii Moldova a
avut loc conferinţa „Patrimoniul cultural românesc: probleme de management,
restaurare şi punere în valoare” la care au participat şi două cercetătoare din
comunitatea românilor din Ungaria. Doamnele Emilia Martin şi Elena Csobai
au prezentat la acest eveniment patrimoniul bisericesc al românilor din
Ungaria. Conferinţa a fost organizată de Institutul Eudoxiu Hurmuzachi pentru
Românii de Pretutindeni şi Ministerul Culturii al Republicii Moldova. Despre
conferinţă şi despre vizitele din zona Chişinăului am întrebat-o pe doamna
Emilia Martin.
– Vă rog să ne
prezentaţi cu ce experienţe v-aţi întors de la conferinţa din Chişinău! Cum a
fost primită prezentarea Dvs. despre patrimoniul bisericesc al românilor din
Ungaria?
– Conferința organizată cu mult profesionalism și-a
propus spre dezbatere o temă extrem de importantă, dar pe lângă aceasta a creat
posibilitatea dialogului între membrii comunităților românești din afara graniței
și un cadru de discuții între specialiști. Cu colega mea am fost invitate la
conferință la propunea Prea Sfinției Sale Părintele Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria. Am
prezentat o parte din moștenirea noastră, am vorbit despre efortul prin care
comunitatea românească din Ungaria a reușit să înființeze o colecție a
vestigiilor bisericești și să realizeze o expoziție permanentă. Prelegerea mea
a avut ca subiect prezentarea colecției pieselor de artă bisericească, iar colega
mea a vorbit despre arhiva parohiilor ortodoxe. Realizarea acestui „muzeu” a
fost un exemplu pozitiv, fiindcă multe comunități românești din afara graniței
se confruntă cu greutăți în privința protejării și restaurării patrimoniului.
– Care subiecte
vi s-au mai părut interesante? Aţi găsit asemănări între românii din Ungaria şi
alte comunităţi istorice?
– La conferință au participat specialiști din România și
din comunitățile românești din jurul granițelor României, preocupați de
protejarea și valorificarea patrimoniului material și imaterial. Participanții,
specialiștii din România, Bulgaria, Serbia, Ucraina, Ungaria și Republica
Moldova au vorbit sincer despre problemele actuale, despre planurile, dar și
despre realizările lor. Am auzit abordări integrate, dar și studii de caz. Am
sesizat că toate comunitățile din afara graniței au mare nevoie de sprijin
moral și financiar pentru a putea face față cerințelor vremii. În secțiunea la
care am participat, cea mai interesantă prezentare a fost cea legată de un
proiect care vizează restaurarea și reabilitarea unui întreg cartier din zona
centrală a Chișinăului. Prin acest proiect se vor putea renova și multe clădiri
cu destinație culturală.
– A fost prima
Dvs. vizită la Chişinău sau aţi mai vizitat şi altă dată Moldova? Cum vi s-a
părut?
– Am fost pentru prima dată în Republica Moldova, deși
mi-am dorit de multă vreme acest lucru. Cred că ar fi foarte util și bine dacă
pe lângă relațiile de specialitate și cele prietenești cu românii din România,
am avea relații apropiate și cu membri ai altor comunități românești din jurul
României. Să ne dăm seama că și ei vorbesc puțin altfel, ciudat românește, și
ei se confruntă cu probleme culturale, identitare asemănătoare. Republica
Moldova este o țară frumoasă, cu oameni prietenoși. Am vizitat muzeele și
bisericile din Chișinău. Gazdele au organizat excursii cu destinații
interesante. Am vizitat localitatea Orheiul Vechi, unde am văzut vestigiile
rupestre, încăperile săpate de mâna omului în stâncile de calcar. Am fost și la
vinăria din Mileștii Mici, care deține cea mai mare colecție de vinuri din lume
în depozite vinicole, în galerii subterane, înregistrată în Cartea Recordurilor
Guinness. Totul a fost util și frumos!
E.Ş.
Comentarii
Trimiteți un comentariu