Cu ocazia aniversării a
500 de ani de Reformă Protestantă, Autoguvernarea Românilor din Seghedin
împreună cu Catedra de Limba și Literatura Română a Universității din Seghedin
a organizat în ziua de 28 octombrie o conferiță bilingvă intitulată „Influența
Reformației maghiare asupra culturii române”. Evenimentul s-a desfăşurat în
Biserica Baptistă din Seghedin, un loc cunoscut pentru tinerii baptişti care
şi-au făcut studiile în oraşul de pe Tisa, dar şi pentru românii stabiliţi la
Seghedin. Conferinţa finanțată de Comisia Memorială Reformația 500 a fost
deschisă pe acordurile fanfarei Bisericii Baptiste Române din Micherechi,
însoţită şi de câţiva tineri membri ai corului adunării.
Despre efectele spirituale şi culturale ale Reformei asupra culturii
româneşti au fost prezentate următoarele prelegeri: dr. Nagy Levente, Univeristatea „Eötvös Loránd”, Budapesta:
Înființarea și rolul episcopiei reformate române; Drd. Petrică Crețu, Biserica Baptistă Română din Micherechi:
Relația dintre Biserică și stat în gândirea reformatorilor; dr. Gheorghe Petrușan, Seghedin: Reforma
și formarea identității naționale a românilor; dr. Mircea Măran, Școala de Studii Înalte pentru Educatori „Mihailo
Palov” din Vârșeț, Serbia: Mișcarea baptistă la românii din Serbia; dr. Aleksandra Djurić Milovanović:
Institutul de Balcanologie al Academiei din Belgrad, Serbia: Nazarenii, primii
neoprotestanți români și impactul lor asupra identității spirituale a românilor
din Banatul Sârbesc; dr. Petru Weber,
Universitatea din Seghedin: Relația dintre neoprotestantism și mișcarea națională
Ia românii din Ungaria dualistă; dr.
Mihaela Bucin, Universitatea din Seghedin: Etnologia comunității baptiste
românești din Ungaria.
„500 de ani de la Reforma Protestantă a început ca o sărbătoare distantă
faţă de români, de România, de viaţa românească. Faţeta protestantă a României
este redusă şi destul de discretă. Însă în comunitatea românească din Ungaria,
de mai bine de o sută de ani, există şi o comunitate protestantă, iar din
aceasta eu cred că au ieşit personalităţi de marcă pentru comunitatea tuturor
românilor din Ungaria”, ne-a declarat organizatoarea Mihaela Bucin. „Deasemeni,
aceste biserici protestante, evanghelice, sunt printre acele instituţii care
prezervă şi duc mai departe limba română. Protestantismul românilor din Ungaria
a început la sfârşitul secolului al XIX-lea, prin înfiinţarea Adunării Baptiste
din Chitighaz, a continuat cu înfiinţarea altora, la Micherechi şi în satele
din Bihor. Din anii 1970 s-au înfiinţat şi adunări penticostale, precum sunt
evanghelici de origine română şi la alte culte. Ne-am gândit că dacă acum s-a
ivit ocazia sărbătoririi unei jumătăţi de mileniu de la începutul unei noi
istorii, al unui nou tip de mentalitate, în lumea umană în care trăim, dacă
învăţătura lui Isus a încercat să iasă iar la suprafaţă ca în faza primară,
când Mântuitorul nostru a trăit pe pământ, am crezut că e voia Lui şi am
organizat această conferinţă.”
„Sigur că fiind vorba despre o problemă extrem de delicată, foarte mulţi
sunt tentaţi să vadă în aceste reforme, Reforma religioasă, o tendinţă de
deznaţionalizare a românilor, ceea ce nu este o formulă potrivită, pentru că în
secolul al XVI-lea, nu exista conştiinţă naţională”, este de părere prof. Gheorghe
Petruşan.
„Impactul Reformei asupra culturii româneşti a existat, chiar dacă el a
fost vizibil mai ales în Transilvania. Faptul că în Biserica Ortodoxă Română,
treptat, începând de la sfârşitul secolului al XVI-lea, se renunţă la limba de
cult slavă, slavonă, şi capătă tot mai mult loc limba română, ca limbă
naţională, acesta este un efect al Reformei. Sau dacă ne gândim la convertirea
la Biserica greco-catolică, din care apare mai târziu mişcarea Şcoala
Ardeleană, este tot un efect al Reformei, iniţiată de Martin Luther”, a mai
spus prof. Mihaela Bucin.
Pastorul Bisericii Baptiste din Micherechi, Petrică Creţu a vorbit la
conferinţă despre evoluţia relaţiei dintre Biserică şi stat, dar şi despre
dorinţa reformatorilor de o reîntoarcere la origini, o reîntoarcere la Biblie
şi o schimbare a lumii: „Martin Luther şi-a prezentat intenţia de a reforma
învăţătura creştină în sensul de a o aduce din nou la Cuvântul lui Dumnezeu. Se
cunosc cele trei sola ale lui Luther, Sola
scriptura, întoarcerea la Scriptură, adică să lăsăm partea care ţine de
tradiţie, Biblia să fie deasupra acestora. Tot el a spus Sola fide, adică omul este mântuit numai prin credinţă, nu ne mai cumpărăm
mântuirea prin indulgenţe, prin bule şi alte lucruri. În al treilea rând,
Martin Luther a venit înaintea oamenilor cu o învăţătură specială despre gloria
lui Dumnezeu, şi aceasta a ajuns să fie completată de Jean Calvin, care vine să
spună Soli Deo Gloria, adică totul
trebuie să facem pentru slava lui Dumnezeu. Reformatorii, prin aceste
propovăduiri, au motivat lumea să îşi schimbe interiorul. De fapt, ei au dorit
schimbarea lumii, dar prima dată s-au schimbat ei. Cred că astăzi, la 500 de
ani de la Reformă, putem vorbi despre o nouă nevoie de Reformă. Este nevoie să
ne schimbăm noi, şi apoi se va schimba şi lumea din jurul nostru”, a
concluzionat pastorul Creţu.
T.B.
(Foto: Iulia Kaupert)
Comentarii
Trimiteți un comentariu